.jpg)
Este un cântăreț de muzică folk și pop din Sighișoara. Absolvent al Facultății de Filologie din Cluj, secția română-italiană. Membru fondator al formației Coral. A fost membru al mai multor formații rock românești celebre din anii '60, precum Sideral și Sfinx. Colaborator muzical pe teme folk cu Dorin Liviu Zaharia. Fost membru al Cenaclului Flacăra. Membru fondator al cenaclului de muzică și poezie Agora din Sighișoara. Director artistic al centrului interetnic din Sighișoara.
Membru al juriului festivalului folk din Sighișoara.
Adrian Ivaniţchi - o pagină din istoria muzicii folk
Muzica actuală trece şi ea printr-o perioadă de criză, în care încercă să-şi găsească făgaşul. Ea a fost în nenumărate rânduri subiect de discuţie, mai ales în urma succesului la public a manelelor. Pentru că în Sighişoara trăieşte un cântăreţ de excepţie, am căutat să avem o discuţie cu el, pentru a ne zugrăvi un fragment din istoria muzicii româneşti din ultimi 40 de ani. Nu ne-am interesat de o istorie expusă în detaliu, ci mai degrabă de o frescă a acestei perioade, care să redea cele mai sugestive momente cu care artistul sighişorean a intrat în contact.
Intinerariul muzical
Adrian Ivaniţchi s-a născut în Sighişoara în 1947. A studiat la Şcoala Tehnică de Arhitectură şi Construcţii din Bucureşti (1965-1967) şi la Facultatea de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca ( 1975-1980). Este compozitor, textier, interpret, chitarist, clăpar şi a început să cânte în 1964, când stătea în parcul Cetăţii şi "fura" acorduri de la cântăreţii saşi, care dădeau adevărate spectacole. În anii de liceu a făcut o mică formaţie cu care cânta la serbările şcolii. Ajuns la Bucureşti pentru studii, a cântat în trupele Coral şi Sideral, ultima fiind considerată una dintre cele mai bune de la acea vreme. În 1967 a cântat în trupa Sfinx până în momentul plecării lui în armată. Ulterior, se întoarce în Sighişoara, unde pune bazele trupei Tarabostes cu care cântă muzică folk. În 1974 debutează în Cenaclul Flacăra, cu care a cântat pe foarte multe scene din ţară până în 1981. Apoi a colaborat la Televiziunea Română ca şi consilier muzical la emisiunile realizate de Adrian Păunescu. În scurt timp se reîntoarce în Sighişoara unde îşi continuă activitatea la Casa de Cultură şi Casa Tineretului. De-a lungul timpului a obţinut numeroase distincţii, iar în 2002 a reuşit să termine albumul "Amintirea Paradisului". În ultimul timp, îşi desfăşoară activitatea muzicală la Centrul Interetnic, unde încearcă să îndrume şi pe alţii în acest domeniu.
Printre VIP-uri trecute şi prezente
Pentru că a cunoscut multe personalităţi din viaţa muzicală românească, am insistat să ne facă o prezentare a câtorva dintre ele, din punctul lui de vedere. Primul a fost Adrian Păunescu, despre care a afirmat că înainte de Revoluţie era un ziarist de bună calitate, mai cu seamă că, a scris mai bine de 10 ani la revista "Flacăra". În acea perioadă ajunsese să fie cea mai căutată revistă, dându-se "pe sub mână " pe la chioşcuri. E adevărat că a făcut unele compromisuri, dar a avut şi opinii care nu se încadrau în politica de partid. Despre Mircea Vintilă îşi aminteşte că avea un succes foarte mare, mai ales în anii 1975-1977, când putea să umple singur o sală. Era invidios pe el, nu numai pentru că aduna în jurul lui multe fete, dar şi pentru faptul că, avea impresia, muzica lui nu este atât de bună. Ca şi persoană îl descrie ca fiind, prietenos, liniştit şi cel mai modest dintre toţi. Cu Vali Sterian a avut chiar conflicte, pentru că acesta era adesea răutăcios. Pentru că nu consuma alcool era frecvent luat în colimator de Vali Sterian, care găsea mereu ceva ca să se ia de el, lucru care-l deranja. Mai târziu s-au reconciliat, participând la mai multe emisiuni împreună.
Pe Florian Pitiş l-a cunoscut în 1974, când l-a remarcat deoarece colecţiona foarte multe discuri. Ulterior, a ajuns să fie unul dintre cei mai mari cunoscători ai muzicii româneşti şi nu numai. Pe scenă era dinamic şi ştia să mişte întreg publicul. Adrian Ivanţchi a cântat cu el în diferite concerte iar Pitiş i-a preluat piesa "Ploaia care va veni". Despre Pitiş spune că e foarte riguros şi nu e prietenos cu oricine, fiind singurul căruia nu i-a ştiut telefonul.
Muzica românească actuală
Referindu-se la muzica românească actuală spune că este o mare jale. Aceasta pentru că manelele s-au generalizat în toată ţara, alături de care şi-a făcut apariţia un gen şi mai periculos, etno, care are o tentă disco, hip-hop. Nu este acel etno promovat de trupa Phoenix în anii ?70, în care erau păstrate filoanele şi temele populare. Muzica dance a pierdut şi ea mult din faimă, iar cea uşoară este aproape de negăsit, mai cu seamă că nu avea nimic de spus. Cât espre muzica rock, A. Ivanţchi, spune că nu mai propune idei, iar în privinţa textului se fac concesii, ele putând foarte bine a fi de muzică uşoară. Hip-hop-ul are unele calităţi, dar este invadat de vulgaritate şi violenţă, piesele fiind foarte asemănătoare.
Folk-ul în sine nu mai prea există, el trăind prin ceea ce a creat în anii ?70-85. Acest curent a lăsat cele mai bune texte din muzica românească. Generaţia nouă este puţin cunoscută pentru că producătorii şi redactorii muzicali nu sunt interesaţi de aceasta. Două excepţii sunt Florian Chilian şi Ada Milea. Un caz aparte este Dinu Olăraşu, care cântă numai pe textele lui şi nu a deviat de la filonul folk.
Vasile S. Muntean
2005-06-30
Sighişoara
Sursa:
http://www.punctul.ro/
Adrian Ivaniţchi - Septembrie
Adrian Ivaniţchi - Tânăr şi acum
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu