.jpg)
S-a întâmplat în 19 noiembrie...
- "Ziua cercetătorului şi proiectantului din România"; se organizează începând cu anul 1994, în semn de omagiu pentru citologul american de origine română George Emil Palade.
- "Ziua mondială de prevenire a abuzului asupra copiilor", iniţiată de organizaţia internaţională Woman’s World Summit Fondation
- 1377: Prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis, la această dată, de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care braşovenii primeau privilegiul de a ridica în trecătoarea Branului (care făcea legătura dintre Transilvania şi Ţara Românească) o cetate de piatră "cu propriile cheltuieli şi osteneli"
- 1493: Cristofor Columb descoperă Puerto Rico.
- 1665: A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 1594)Nicolas Poussin a fost cel mai important pictor francez al secolului XVII şi fondatorul şcolii clasice franceze. S-a format la Roma, căreia îi datorează concepţia sa artistică, sensibilitatea şi miturile sale. A plecat în Italia în 1624 şi a rămas acolo timp de 16 ani. Cu excepţia celor doi ani petrecuţi la curtea lui Ludovic al XIII, toată viaţa lui Poussin este legată de Roma. S-a născut într-un cătun de pe malul Senei, ca fiu al unor fermieri. A început să arate interes pentru artă prin 1612, când satul său a fost vizitat de pictorul Quentin Varin. Primele noţiuni de pictură le-a căpătat la Rouen şi Paris, fără să găsească un maestru potrivit căutarilor sale. La Roma a ajuns cu ajutorul lui Giambattista Marino, poetul de curte al Mariei de Medici, care i-a şi comandat primele lucrări. Deşi a făcut o carieră impresionantă îin Italia, Poussin n-a traăit să-şi vadă opera recunoscută în Franţa, fiind acceptat de Academie la sfârşitul secolului XVII. A murit în peninsulă şi a fost iîngropat la San Lorenzo.
- 1703: Omul cu masca de fier, legendarul prizonier politic francez moare la Bastilia.
- 1805: S-a născut Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania Internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie ale acestuia (m. 1894)
- 1819: Este inaugurat Muzeul Prado din Madrid .
- 1828: A murit Franz Schubert, compozitor austriac (n. 1797).
- 1837: S-a născut Aron Densuşianu, istoric şi critic literar (a fost unul dintre primii critici literari români care s-au consacrat studierii constante a literaturii române), poet şi folclorist; unul dintre membrii marcanţi ai ASTREI; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1900)
- 1887: S-a născut James Batcheller Sumner, biochimist american (Premiul Nobel pentru Chimie 1946) (d. 1955)
- 1900: S-a născut scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (m. 1983).
- 1908, 19.XI / 2.XII: S-a născut geograful Victor Tufescu; de numele său se leagă înfiinţarea Colectivului de cercetări geografice al Academiei Române, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2000)
- 1912: S-a născut George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română.
- 1915: S-a născut biochimistul american Earl W. Sutherland; descoperiri în domeniul mecanismelor de acţiune a hormonilor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1971 (m. 1974)
- 1917: S-a născut Indira Gandhi, om politic indian;
- 1918, 19.XI. / 2.XII: Întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia; Comisia de Candidare propune ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gh. Pop de Băseşti, iar ca vicepreşedinţi pe episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi pe Teodor Mihali şi Andrei Bârseanu; Comisia propune, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcătuit din 15 membri (10 membri ai Partidului Naţional Român, 2 ai Partidului Social Democrat şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort; Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent şi-au stabilit sediul la Sibiu
- 1919: A murit Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist.
- 1919: S-a născut cineastul italian Gillo Pontercorvo (m. 2006).
- 1921: S-a născut prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; fiul poetului Ion Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul "C. Noica-Pillat", condamnat la 25 de ani de muncă silnică, eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din R.P.R.) (m. 1975). Dicţionarul cronologic - Literatura română dă ca dată a naşterii 20.XI.1921.Urmează cursurile Liceului „Spiru Haret” (1932-1940), în a cărui revistă, „Mlădiţa”, debutează în 1933 cu O călătorie la Constantinopol, şi ale Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, absolvită în 1945. Îşi susţine teza de doctorat, Romanul de senzaţie în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu excursul suplimentar Contribuţiuni la biografia lui Ion Pillat, în 1947, îndrumător fiindu-i George Călinescu, al cărui asistent a fost între 1945 şi 1947. Îşi pierde postul de la Universitate şi străbate o lungă perioadă de privaţiuni, optând forţat pentru soluţii disperate, dureroase şi umilitoare. Mai târziu, în decembrie 1956, devine colaboratorul profesorului său, în calitate de cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti. În martie 1959 este arestat şi judecat în procesul cunoscut sub numele „lotul Noica-Pillat”, sub acuzaţia de „uneltire împotriva ordinii sociale şi înaltă trădare de stat”, motivată, între altele, de scrierea romanului Aşteptând ceasul de apoi, care circulase în manuscris. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică, este eliberat din închisoare în 1964, după mai bine de 5 ani, şi îşi reocupă postul de cercetător (păstrat graţie lui George Călinescu), activând în cadrul Institutului până cu câteva luni înainte de stingerea din viaţă. Debutul criticului este considerat însă cel din 1938, când semnează în „Universul literar” articolul Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu. Ca romancier, începe în 1941, la revista „Albatros”, cu pagini din jurnalul unui adolescent, versiune intermediară a romanului Tinereţe ciudată,tipărit în volum în 1943, cu o prefaţă de Ionel Teodoreanu. În Moartea cotidiană (1946) autorul face un salt spre o mai mare detaşare şi luciditate în descrierea vieţii cotidiene a unei familii de mici intelectuali burghezi, ale căror existenţe cenuşii sunt surprinse pe fundalul unui peisaj urban la fel de şters şi dezolant. În 1948 Pillat finalizează cel de-al treilea roman, având ca model Demonii lui Dostoievski şi intitulat iniţial Vestitorii, ulterior Aşteptând ceasul de apoi. Volumul Mozaic istorico-literar. Secolul XX (1969) se ocupă de „cazuri literare insolite”. În 1976 apare postum eseul Dostoievski în conştiinţa literară românească, cu o prefaţă de Alexandru Paleologu. Din păcate neterminat, eseul include şi dezvoltă mai multe articole:Exegeze dostoievskiene, B. Fundoianu şi cazul Dostoievski, Descoperirea lui Dostoievski, Romanul românesc şi influenţa rusească.
- 1922: A murit Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (n. 1872)
- 1923: S-a născut Monica Lovinescu, critic literar şi eseist;
- 1933: S-a născut Larry King, cunoscut realizator american de talk-show-uri de televiziune
- 1933: A murit Vittorio Scialoja, jurist şi om politic italian; ca ministru de externe, a reprezentat Italia la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); de numele său se leagă înfiinţarea (1888) Institutului de Drept Roman de la Roma, dar mai cu seamă importanta acţiune de unificare a dreptului privat din Italia şi Franţa, proiect menit, în concepţia sa, "să apropie tot mai mult neamurile latine prin însuşirile lui"; membru de onoare străin al Academiei Române (mai 1933) (n. 1856)
- 1935: S-a născut botanistul-morfolog Constantin I. Toma; cercetări de biologie vegetală; membru titular al Academiei Române din 2012
- 1936: S-a născut Sorin Mărculescu, poet, traducător.
- 1937: S-a născut actorul Ioan Fiscuteanu, protagonistul filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, de Cristi Puiu (m. 2007).
- 1939: S-a născut (la Tighina, azi în R. Moldova) Emil Constantinescu, jurist, geolog şi om politic; fost preşedinte al României în perioada 29.XI.1996-20.XII.2000
- 1942: A murit (ucis de soldaţii germani) Bruno Schulz, scriitor, grafician şi desenator polonez (n. 1892).
- 1942: Al Doilea Razboi Mondial: Bătălia de la Stalingrad - forţele ruseşti sub comanda generalului Jukov lansează operaţiunea "Uranus", contraatacând şi întorcând soarta bătăliei in favoarea trupelor sovietice.
- 1944: S-a născut mezzo-soprana de origine greacă Agnes Baltsa
- 1946: Au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice din România, precedate de o susţinută campanie electorală a Blocului Partidelor Democrate (BDP), în timp ce activitatea politică şi de propagandă electorală a Opoziţiei a fost limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste; în ciuda acestor atacuri, se prefigura victoria categorică a Opoziţiei asupra BDP-ului; la sugestia sovieticilor, guvernanţii recurg la forţă şi la falsificarea alegerilor
- 1947: A murit biologul Emil Racoviţă; fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a participat la expediţia antarctică a navei "Belgica" (1897-1899); membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1926-1929) (n. 1868).
- 1961: S-a născut actriţa americană de film Meg Ryan
- 1962: S-a născut actriţa americană de film Jodie Foster
- 1967: S-a născut actriţa Cătălina Mustaţă.
- 1978: A murit pictorul italian Giorgio de Chirico;
- 1979: A murit medicul Gheorghe O. Lupaşcu; a reprezentat România cu ocazia constituirii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Geneva, 1948); a efectuat, în calitate de consultant OMS, călătorii de studii şi orientare a luptei antimalarie în numeroase ţări africane; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1908)
- 1981: A murit juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)
- 1990, 19-21: A avut loc, la Paris, reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE); în ultima zi a Conferinţei a fost semnată Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România); au fost adoptate documente importante în domeniul dezarmării (Tratatul CFE ş.a.) De la 1.I.1995 se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE); schimbarea denumirii s-a hotărât la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Budapesta, din 5-6.XII.1994)
- 1990: A fost semnat, la Paris, Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), încheiat între cele 22 ţări membre, la acel moment, ale NATO (16) şi ale Tratatului de la Varşovia (6), care a marcat oficial sfârşitul "războiului rece" (a intrat definitiv în vigoare la 17.XI.1995)
- 1998: A murit regizorul american de film Alan Pakula (n. 1928)
- 1998: A murit cântăreaţa portugheză de fado Lucilia do Carmo (n. 1919)
- 1998: Tabloul lui Vincent van Gogh, Portretul artistului fară barbă este vândut la licitaţie pentru suma record de 71,5 milioane de dolari.
- "Ziua cercetătorului şi proiectantului din România"; se organizează începând cu anul 1994, în semn de omagiu pentru citologul american de origine română George Emil Palade.
- "Ziua mondială de prevenire a abuzului asupra copiilor", iniţiată de organizaţia internaţională Woman’s World Summit Fondation
- 1377: Prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis, la această dată, de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care braşovenii primeau privilegiul de a ridica în trecătoarea Branului (care făcea legătura dintre Transilvania şi Ţara Românească) o cetate de piatră "cu propriile cheltuieli şi osteneli"
- 1493: Cristofor Columb descoperă Puerto Rico.
- 1665: A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 1594)Nicolas Poussin a fost cel mai important pictor francez al secolului XVII şi fondatorul şcolii clasice franceze. S-a format la Roma, căreia îi datorează concepţia sa artistică, sensibilitatea şi miturile sale. A plecat în Italia în 1624 şi a rămas acolo timp de 16 ani. Cu excepţia celor doi ani petrecuţi la curtea lui Ludovic al XIII, toată viaţa lui Poussin este legată de Roma. S-a născut într-un cătun de pe malul Senei, ca fiu al unor fermieri. A început să arate interes pentru artă prin 1612, când satul său a fost vizitat de pictorul Quentin Varin. Primele noţiuni de pictură le-a căpătat la Rouen şi Paris, fără să găsească un maestru potrivit căutarilor sale. La Roma a ajuns cu ajutorul lui Giambattista Marino, poetul de curte al Mariei de Medici, care i-a şi comandat primele lucrări. Deşi a făcut o carieră impresionantă îin Italia, Poussin n-a traăit să-şi vadă opera recunoscută în Franţa, fiind acceptat de Academie la sfârşitul secolului XVII. A murit în peninsulă şi a fost iîngropat la San Lorenzo.
- 1703: Omul cu masca de fier, legendarul prizonier politic francez moare la Bastilia.
- 1805: S-a născut Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania Internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie ale acestuia (m. 1894)
- 1819: Este inaugurat Muzeul Prado din Madrid .
- 1828: A murit Franz Schubert, compozitor austriac (n. 1797).
- 1837: S-a născut Aron Densuşianu, istoric şi critic literar (a fost unul dintre primii critici literari români care s-au consacrat studierii constante a literaturii române), poet şi folclorist; unul dintre membrii marcanţi ai ASTREI; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1900)
- 1887: S-a născut James Batcheller Sumner, biochimist american (Premiul Nobel pentru Chimie 1946) (d. 1955)
- 1900: S-a născut scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (m. 1983).
- 1908, 19.XI / 2.XII: S-a născut geograful Victor Tufescu; de numele său se leagă înfiinţarea Colectivului de cercetări geografice al Academiei Române, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2000)
- 1912: S-a născut George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română.
- 1915: S-a născut biochimistul american Earl W. Sutherland; descoperiri în domeniul mecanismelor de acţiune a hormonilor; Premiul Nobel pentru medicină pe 1971 (m. 1974)
- 1917: S-a născut Indira Gandhi, om politic indian;
- 1918, 19.XI. / 2.XII: Întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia; Comisia de Candidare propune ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gh. Pop de Băseşti, iar ca vicepreşedinţi pe episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi pe Teodor Mihali şi Andrei Bârseanu; Comisia propune, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcătuit din 15 membri (10 membri ai Partidului Naţional Român, 2 ai Partidului Social Democrat şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort; Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent şi-au stabilit sediul la Sibiu
- 1919: A murit Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist.
- 1919: S-a născut cineastul italian Gillo Pontercorvo (m. 2006).
- 1921: S-a născut prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; fiul poetului Ion Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul "C. Noica-Pillat", condamnat la 25 de ani de muncă silnică, eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din R.P.R.) (m. 1975). Dicţionarul cronologic - Literatura română dă ca dată a naşterii 20.XI.1921.Urmează cursurile Liceului „Spiru Haret” (1932-1940), în a cărui revistă, „Mlădiţa”, debutează în 1933 cu O călătorie la Constantinopol, şi ale Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, absolvită în 1945. Îşi susţine teza de doctorat, Romanul de senzaţie în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cu excursul suplimentar Contribuţiuni la biografia lui Ion Pillat, în 1947, îndrumător fiindu-i George Călinescu, al cărui asistent a fost între 1945 şi 1947. Îşi pierde postul de la Universitate şi străbate o lungă perioadă de privaţiuni, optând forţat pentru soluţii disperate, dureroase şi umilitoare. Mai târziu, în decembrie 1956, devine colaboratorul profesorului său, în calitate de cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor din Bucureşti. În martie 1959 este arestat şi judecat în procesul cunoscut sub numele „lotul Noica-Pillat”, sub acuzaţia de „uneltire împotriva ordinii sociale şi înaltă trădare de stat”, motivată, între altele, de scrierea romanului Aşteptând ceasul de apoi, care circulase în manuscris. Condamnat la 25 de ani de muncă silnică, este eliberat din închisoare în 1964, după mai bine de 5 ani, şi îşi reocupă postul de cercetător (păstrat graţie lui George Călinescu), activând în cadrul Institutului până cu câteva luni înainte de stingerea din viaţă. Debutul criticului este considerat însă cel din 1938, când semnează în „Universul literar” articolul Nuvelistica lui Ionel Teodoreanu. Ca romancier, începe în 1941, la revista „Albatros”, cu pagini din jurnalul unui adolescent, versiune intermediară a romanului Tinereţe ciudată,tipărit în volum în 1943, cu o prefaţă de Ionel Teodoreanu. În Moartea cotidiană (1946) autorul face un salt spre o mai mare detaşare şi luciditate în descrierea vieţii cotidiene a unei familii de mici intelectuali burghezi, ale căror existenţe cenuşii sunt surprinse pe fundalul unui peisaj urban la fel de şters şi dezolant. În 1948 Pillat finalizează cel de-al treilea roman, având ca model Demonii lui Dostoievski şi intitulat iniţial Vestitorii, ulterior Aşteptând ceasul de apoi. Volumul Mozaic istorico-literar. Secolul XX (1969) se ocupă de „cazuri literare insolite”. În 1976 apare postum eseul Dostoievski în conştiinţa literară românească, cu o prefaţă de Alexandru Paleologu. Din păcate neterminat, eseul include şi dezvoltă mai multe articole:Exegeze dostoievskiene, B. Fundoianu şi cazul Dostoievski, Descoperirea lui Dostoievski, Romanul românesc şi influenţa rusească.
- 1922: A murit Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (n. 1872)
- 1923: S-a născut Monica Lovinescu, critic literar şi eseist;
- 1933: S-a născut Larry King, cunoscut realizator american de talk-show-uri de televiziune
- 1933: A murit Vittorio Scialoja, jurist şi om politic italian; ca ministru de externe, a reprezentat Italia la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); de numele său se leagă înfiinţarea (1888) Institutului de Drept Roman de la Roma, dar mai cu seamă importanta acţiune de unificare a dreptului privat din Italia şi Franţa, proiect menit, în concepţia sa, "să apropie tot mai mult neamurile latine prin însuşirile lui"; membru de onoare străin al Academiei Române (mai 1933) (n. 1856)
- 1935: S-a născut botanistul-morfolog Constantin I. Toma; cercetări de biologie vegetală; membru titular al Academiei Române din 2012
- 1936: S-a născut Sorin Mărculescu, poet, traducător.
- 1937: S-a născut actorul Ioan Fiscuteanu, protagonistul filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, de Cristi Puiu (m. 2007).
- 1939: S-a născut (la Tighina, azi în R. Moldova) Emil Constantinescu, jurist, geolog şi om politic; fost preşedinte al României în perioada 29.XI.1996-20.XII.2000
- 1942: A murit (ucis de soldaţii germani) Bruno Schulz, scriitor, grafician şi desenator polonez (n. 1892).
- 1942: Al Doilea Razboi Mondial: Bătălia de la Stalingrad - forţele ruseşti sub comanda generalului Jukov lansează operaţiunea "Uranus", contraatacând şi întorcând soarta bătăliei in favoarea trupelor sovietice.
- 1944: S-a născut mezzo-soprana de origine greacă Agnes Baltsa
- 1946: Au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice din România, precedate de o susţinută campanie electorală a Blocului Partidelor Democrate (BDP), în timp ce activitatea politică şi de propagandă electorală a Opoziţiei a fost limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste; în ciuda acestor atacuri, se prefigura victoria categorică a Opoziţiei asupra BDP-ului; la sugestia sovieticilor, guvernanţii recurg la forţă şi la falsificarea alegerilor
- 1947: A murit biologul Emil Racoviţă; fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a participat la expediţia antarctică a navei "Belgica" (1897-1899); membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1926-1929) (n. 1868).
- 1961: S-a născut actriţa americană de film Meg Ryan
- 1962: S-a născut actriţa americană de film Jodie Foster
- 1967: S-a născut actriţa Cătălina Mustaţă.
- 1978: A murit pictorul italian Giorgio de Chirico;
- 1979: A murit medicul Gheorghe O. Lupaşcu; a reprezentat România cu ocazia constituirii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Geneva, 1948); a efectuat, în calitate de consultant OMS, călătorii de studii şi orientare a luptei antimalarie în numeroase ţări africane; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1908)
- 1981: A murit juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897)
- 1990, 19-21: A avut loc, la Paris, reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE); în ultima zi a Conferinţei a fost semnată Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România); au fost adoptate documente importante în domeniul dezarmării (Tratatul CFE ş.a.) De la 1.I.1995 se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE); schimbarea denumirii s-a hotărât la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Budapesta, din 5-6.XII.1994)
- 1990: A fost semnat, la Paris, Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), încheiat între cele 22 ţări membre, la acel moment, ale NATO (16) şi ale Tratatului de la Varşovia (6), care a marcat oficial sfârşitul "războiului rece" (a intrat definitiv în vigoare la 17.XI.1995)
- 1998: A murit regizorul american de film Alan Pakula (n. 1928)
- 1998: A murit cântăreaţa portugheză de fado Lucilia do Carmo (n. 1919)
- 1998: Tabloul lui Vincent van Gogh, Portretul artistului fară barbă este vândut la licitaţie pentru suma record de 71,5 milioane de dolari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu