IUBIREA NU SE SPUNE, SE TRĂIEŞTE
A te iubi nu-nseamnă doar o floare
Pe care-o rup ca să ţi-o dărui ţie,
Nici să-ţi ofer o casă şi-o moşie,
Nici să-ţi aduc tot globul la picioare.
Pe care-o rup ca să ţi-o dărui ţie,
Nici să-ţi ofer o casă şi-o moşie,
Nici să-ţi aduc tot globul la picioare.
A te iubi nu-nseamnă doar cuvântul
Pe care unii-l spun cu-nflăcărare,
Căci „Te iubesc” nu-i focul fără soare,
Ce arde-n inimi cerul şi pământul.
Pe care unii-l spun cu-nflăcărare,
Căci „Te iubesc” nu-i focul fără soare,
Ce arde-n inimi cerul şi pământul.
A te iubi nu-nseamnă-a-ţi plânge plânsul,
A-ţi face un capriciu sau o toană,
Iubirea nu-i balsamul pentru rană,
Nici frunza-n vânt, pe care-o duce vântul…
A-ţi face un capriciu sau o toană,
Iubirea nu-i balsamul pentru rană,
Nici frunza-n vânt, pe care-o duce vântul…
A te iubi nu-nseamnă a ţi-o spune,
Pe ploaie, pe furtună, pe ninsoare,
Şi nici a scrie „Te iubesc!” pe soare,
Căci soarele răsare şi apune…
Pe ploaie, pe furtună, pe ninsoare,
Şi nici a scrie „Te iubesc!” pe soare,
Căci soarele răsare şi apune…
A te iubi înseamnă-a fi cu tine,
În fiecare dor şi-n fiecare clipă,
Când n-ai nimic, dar şi când faci risipă,
Şi când ţi-e greu, dar şi când ţi-este bine.
În fiecare dor şi-n fiecare clipă,
Când n-ai nimic, dar şi când faci risipă,
Şi când ţi-e greu, dar şi când ţi-este bine.
A te iubi înseamnă-a-ţi fi, în viaţă,
Aşa cum sunt şi cum îmi este firea.
Esenţa mea normală e iubirea,
Mosorul ce există doar prin aţă.
Aşa cum sunt şi cum îmi este firea.
Esenţa mea normală e iubirea,
Mosorul ce există doar prin aţă.
Înseamnă a fi aţa rezistentă
La orice şoc, la vântul care bate,
Înseamnă a fi turnul din cetate,
Pe orice timp, în veghe permanentă.
La orice şoc, la vântul care bate,
Înseamnă a fi turnul din cetate,
Pe orice timp, în veghe permanentă.
A te iubi înseamnă a fi gândul,
Al tău şi-al meu, al nostru, împreună,
Ce-n viaţă şi-n idee se adună,
Ca ploaia care mângâie pământul…
Al tău şi-al meu, al nostru, împreună,
Ce-n viaţă şi-n idee se adună,
Ca ploaia care mângâie pământul…
Iubirea nu-i doar un contract cu viaţa,
Nici viaţă obsedată de-o idee,
Iubirea-i un bărbat şi o femeie
În roua ce sărută dimineaţa.
Nici viaţă obsedată de-o idee,
Iubirea-i un bărbat şi o femeie
În roua ce sărută dimineaţa.
Iubirea nu-i cuvântul şi parfumul
Ce-aduc în oameni dor şi bucurie,
Iubirea-i demiurgul care ştie
Din doi să facă totdeauna unul.
Ce-aduc în oameni dor şi bucurie,
Iubirea-i demiurgul care ştie
Din doi să facă totdeauna unul.
Iubirea-i o imensă fericire,
Iar existenţa ei esenţială
Exprimă-n oameni starea lor normală
Căci omul, în esenţă, e iubire.
Iar existenţa ei esenţială
Exprimă-n oameni starea lor normală
Căci omul, în esenţă, e iubire.
Iubirea nu-i final dintr-o poveste,
Ci sens al vieţii pentru omenire,
Durere, bucurie, fericire…
Iubirea nu se spune, se trăieşte.
Ci sens al vieţii pentru omenire,
Durere, bucurie, fericire…
Iubirea nu se spune, se trăieşte.
Gheorghe Văduva,
16 aprilie 2011
16 aprilie 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu