Cătălin Stepa: „Chestiile astea cu oameni veniţi la spectacole gratuite organizate de administraţiile locale, gen zilele oraşului sau ceva asemănător, nu stabilesc valoarea unui artist sau a unei formaţii muzicale” (I)
Pe lupeneanul Cătălin Stepa, fiul
celebrei şi, din păcate, răposatei soliste de muzică folk Tatiana Stepa,
l-am întâlnit după mai bine de un an la un eveniment monden desfăşurat
săptămâna trecută la Cafe Aztek din Petroşani. Prilej cu care am stat
puţin de vorbă ca între două cunoştinţe mai vechi, nescăpând ocazia să
facem pentru ZVJ un interviu.
Pledoarie pentru cultură
– Cătălin, cum ţi se pare evenimentul de azi şi iniţiativa
celor de la Cafe Aztek de a marca cei zece ani de la înfiinţare printr-o
serie de evenimente ce se vor derula în toate serile acestei săptămâni?
– Evenimentul de azi – şi toate evenimentele din această săptămână
organizate de soţii Crişan şi de un grup de oameni ce iubesc muzica şi
arta – are pentru Valea noastră şi pentru cei ce iubesc astfel de
momente o importanţă foarte mare, deoarece nu poţi fi o zonă normală
dacă totul în jurul tău e tăcut, sumbru, fără orizont şi fără clipe
plăcute. Degeaba oraşul se schimbă, are pretenţii să fie unul
„contemporan”, dacă e mort din punct de vedere al activităţii culturale,
al evenimentelor mondene, al petrecerii timpului liber. Or, la noi în
Vale trebuie să reaprindem spiritul acela de a face şi altceva decât
serviciu şi acasă, zi de zi, cu o mică schimbare doar în week-end, dar
şi aceea monotonă şi plictisitoare. Ceea ce se organizează în aceste
zile la Aztek este un mare plus şi mă bucur că sunt şi eu prezent şi că
pot cânta pentru oamenii de-aici. Eu ştiu atmosfera de aici, am mai
cântat şi am mai participat în aceşti zece ani şi la alte acţiuni. De
aceea am şi venit cu plăcere în momentul când am fost invitat să cânt.
M-aş bucura ca în seara aceasta să vină lume cât mai multă aici, la fel
şi în serile următoare, iar ce au făcut cei de-aici cu ocazia celor zece
ani de funcţionare a acestei locaţii – care a sprijinit anual în
această perioadă de timp cultura locală, dându-le artiştilor plastici,
scriitorilor sau celor ce fac muzică pe plan local şi iubesc fenomenul
posibilitatea să se exprime într-un cadru intim, plăcut – nu poate decât
să ne bucure pe toţi şi să le spunem să continue această linie.
Ce este folkul
– Pe plan muzical ce te-ar bucura cel mai tare să se întâmple în 2017 în Vale?
– Cel mai tare m-ar bucura, împreună cu prietenii mei folkişti, să
reuşim să umplem o sală mare la un concert de-al nostru. Dacă s-ar putea
nu o dată, ci de mai multe ori, pentru că ştiu că muzica folk este
iubită de mulţi tineri, dar, mai ales, de generaţiile care frecventau pe
vremuri spectacolele oferite de Cenaclul Flacăra, prin anii `80 mai
ales. Muzica folk este un fenomen ce trebuie să rămână cu flacăra vie
pentru generaţiile actuale şi viitoare. În fond, folkul înseamnă
sentimente, înseamnă, la un loc, muzică şi poezie, înseamnă stare de
spirit pentru tineri, oameni de vârste mijlocii sau oameni în vârstă, la
un loc, într-un cuvânt – folkul e o muzică pentru fiecare. Oricine se
poate regăsi în cuvintele unei piese folk, oricine poate simţi
amintirile printr-o piesă bine interpretată şi prin cuvinte bine alese
de autorul textului, oricine poate să aibă emoţii ascultând o piesă pur
românească, fie că ea e de dragoste, sau patriotică, cu tematică
oarecare sau cu tematică ţintă pentru un anumit grup sau gen de oameni.
Ăsta este folkul. Apropo de sală plină, ca să revin la ce am spus, eu am
reuşit împreună cu un grup de prieteni din breaslă să umplem o sală la
Petroşani acum ceva vreme.
– Cu mult chin şi cu multe aşteptări pe la anumite uşi…
– Da, e drept, cu chinuială multă… dar a meritat tot efortul! Iar
când te înhami la o astfel de muncă pentru un asemenea obiectiv, e de
ştiut că nu poţi singur, ai nevoie de sprijin, de oameni lângă tine care
să te ajute, de uşi deschise care să-ţi poată oferi ceea ce ai nevoie,
în primul rând sala, dar şi sonorizarea, efectele de lumini şi toate
celelalte de câte are nevoie un show muzical de ţinută. Iar apoi e
important cum va fi umplut acest spectacol… Vedeţi, noi cântăm, oamenii
vin şi ascultă, dar dacă simt că în ceea ce cântă unii şi alţii nu e
pasiune, nu e simţ artistic, nu e talent, nu e o organizare bună a doua
oară nu-i mai prinzi în sală! De aceea când organizezi astfel de
spectacole ai o mare responsabilitate.
Rolul folkului
– Cum vezi viitorul muzicii folk? Nu ai impresia că după anii
`80, de care vorbeai, când folkul a fost sus pe culme, a urmat o pantă
descendentă, accentuată în ultimii ani? S-au rărit concertele
folkiştilor, dar şi concursurile de gen, iar manelele şi muzica de prost
gust au invadat piaţa. Până şi muzica lăutărească are de suferit din
cauza unui gen de muzică exportat şi pus pe versuri jalnice, cu o linie
muzicală furată de peste tot. Un fel de „ghiveci” aşa zis muzical! Oare
lipsa de cultură muzicală să ne fi adus aici? Ori snobismul şi
parvenismul de nedescris al anilor pe care-i trăim creează alte „valori”
inclusiv pe plan muzical?
– Depinde de cum privim. Fiecare generaţie e cu muzica sa.
Într-adevăr, parcă acum se exagerează puţin dar, în timp, lucrurile
revin la normal. Eu, dacă vorbim de folk, îi întrevăd acestuia un viitor
bun. Alte genuri de muzică se sting precum o stea, dar folkul nu moare,
pentru că e altceva, e o stare de spirit. Ideea nu e că folkul ar
trebui să fie pe primul loc în preferinţele românilor, sau pe locul doi
sau trei, ideea e că folkul trebuie să existe în continuare prin noi şi
prin tinerii care vor veni şi care să-l ducă mai departe. Aici şi
mass-media poate avea un rol şi cu un pic de obiectivitate, mai ales a
celor din mass-media centrală, poate că şi muzica folk ar trebui
promovată mai mult în detrimentul altor genuri de muzică. Vorbesc aici
mai cu seamă de televiziuni şi posturi de radio. Cum tinerii nu aud şi
altceva la radio de exemplu, cum ar fi şi muzica folk, atunci cum să se
îndrepte spre piesele folk? Educaţia muzicală în şcoli, de asemenea, a
avut rolul ei, dar de când materia „muzică” nu mai prea există, atunci
cum putem să vorbim de educaţia muzicală a tinerei generaţii? Nu spun că
cei tineri sunt toţi total lipsiţi de cunoştinţe muzicale, deoarece
mulţi copii de azi au părinţi cu înclinaţii spre muzica serioasă, bună,
iar ei au ocazia ca măcar acasă să asculte muzică de calitate, dar sunt
şi mulţi copii care n-au această posibilitate. De aceea, şcoala ar
trebui să aibă rolul ei şi în educaţia muzicală. Din păcate, nu se
întâmplă azi aşa, dar să sperăm că lucrurile se vor schimba. Totuşi, un
semn bun în ultimii ani este că încep să se umple cluburile de tineri,
vorbesc de cluburi care promovează şi alte genuri de muzică, cum ar fi
muzica rock, pop, sau chiar folk. Este un semn bun şi dătător de
speranţă în ceea ce priveşte viitorul folkului românesc. Vedeţi
dumneavoastră, în momentul de faţă valoarea unui artist se vede în
momentul când sala se umple, când sute de oameni, mii sau zeci de mii
dau bani să meargă să-l vadă pe artistul respectiv. Asta înseamnă
valoare. Chestiile astea cu oameni veniţi la spectacole gratuite
organizate de administraţiile locale, gen zilele oraşului sau ceva
asemănător, nu stabilesc valoarea unui artist sau a unei formaţii
muzicale. Oamenii merg la acele spectacole ca să mănânce un mic, să bea o
bere şi să stea împreună, şi ascultă ce le este oferit, dar din asta
nu-ţi poţi da seama dacă artistul care le cântă are sau nu valoare. Dar
când ai un spectacol pe bani şi lumea plăteşte biletul de intrare,
atunci îţi dai seama dacă eşti apreciat sau nu, dacă eşti într-adevăr
cântăreţ sau doar un simplu amator. Aşa e şi cu folkul.
Eu nu zic că e pe primul loc în preferinţe, nicidecum, dar nici nu e la coadă cum unii încearcă să ne facem să credem.
Iar asta o ştiu din ceea ce văd când se organizează concerte folk,
când sălile se umplu sau, în orice caz, dacă nu se umplu sunt pe trei
sferturi pline. Deci, lumea vine, lumea cunoaşte fenomenul folk şi îl
apreciază, lumea iubeşte stilul acesta care o dată îndrăgit nu-l mai
poţi abandona, mai cu seamă dacă iubeşti poezia cântată. (va urma)
SURSA : http://hunedoaraplus.ro/catalin-stepa-chestiile-astea-cu-oameni-veniti-la-spectacole-gratuite-organizate-de-administratiile-locale-gen-zilele-orasului-sau-ceva-asemanator-nu-stabilesc-valoarea-unui-artist-sau-a-u/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu