Sunt călător
Ai vrut să fiu o ploaie care plânge
La geamul tău închis între cuvinte,
Dar, amintirea verilor mi-ajunge,
Azi, mor de dor în zările-absolute.
La geamul tău închis între cuvinte,
Dar, amintirea verilor mi-ajunge,
Azi, mor de dor în zările-absolute.
Ai vrut o primăvară ca să-ţi fiu
Şi m-ai lăsat să zbor cu rândunele,
Acum, iubita mea, e prea târziu,
Nu te găsesc prin gândurile mele!
Şi m-ai lăsat să zbor cu rândunele,
Acum, iubita mea, e prea târziu,
Nu te găsesc prin gândurile mele!
Din cer te pot privi cum rătăceşti
Desculţă, peste câmpuri de uitări,
Degeaba strigi nu vreau să povesteşti
Cum a plecat iubirea noastră-n nori.
Desculţă, peste câmpuri de uitări,
Degeaba strigi nu vreau să povesteşti
Cum a plecat iubirea noastră-n nori.
Eu sunt un călător ucis de vânturi,
Dar simt parfumul florilor de tei
Şi dragostea ascunsă prin nisipuri,
La malul lacrimei din ochii tăi.
Dar simt parfumul florilor de tei
Şi dragostea ascunsă prin nisipuri,
La malul lacrimei din ochii tăi.
În urma paşilor tăcuţi vin valuri,
Sunt glasul tău refugiat de teamă,
Din tot ce-a fost au rămas două zaruri
Şi-acum hazardul ne citeşte-n palmă.
Sunt glasul tău refugiat de teamă,
Din tot ce-a fost au rămas două zaruri
Şi-acum hazardul ne citeşte-n palmă.
Trec adieri prin cârduri de cocori,
Nici nu mai ştiu dacă vor poposi în noi,
Doar ploaia rece mă trezeşte-n zori
Şi mă întreabă tristă de-amândoi.
Nici nu mai ştiu dacă vor poposi în noi,
Doar ploaia rece mă trezeşte-n zori
Şi mă întreabă tristă de-amândoi.
Pe strada mea răspusurile trec,
Dar nu vor mai opri la semafoare,
Peste tăceri de gheaţă mă aplec
Să văd iubirea ta în depărtare.
Dar nu vor mai opri la semafoare,
Peste tăceri de gheaţă mă aplec
Să văd iubirea ta în depărtare.
05 04 2017 Daniel Luca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu