Sarbatoarea Armindenului la Feldioara
Armindenul este o sarbatoare a începutului de vara, când feciorii împodobesc portile fetelor de maritat cu crengi verzi aduse din padure. Creanga verde este un însemn al fertilitatii si e pastrata la poarta pâna în momentul secerisului. Cu aceasta ocazie, este organizata o parada a portului popular si un spectacol folcloric, sustinut de artisti populari din judetul Brasov si de fanfara Caminului Cultural Feldioara. Dimineata oamenii se spala cu roua (de sanatate). Traditia spune ca acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug; la casele cu fete de maritat se pun puieti de mesteceni în fata portii. Armindenul simbolizeaza vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Se spune ca în ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului, femeile nu lucreaza nici în casa, nici pe câmp. Armindenul se pune la casele oamenilor harnici si ale fetelor de maritat. Creanga verde o aseaza feciorii noaptea, fara sa fie vazuti. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuie sa îi caute pe feciorii care l-au pus si sa le dea de baut. Rolul Armindenului este apotropaic (superstitia apararii împotriva duhurilor rele), dar ne aminteste si de prigonirea lui Iisus, crezându-se ca atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramura verde la poarta de unde ar fi început macelul în ziua urmatoare. Însa, a doua zi, au aparut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde sa-l caute pe Iisus. În ziua de Armindeni, tinerii, dupa ce au împodobit portile fetelor cu mesteceni organizeaza petreceri cu lautari la padure, la care se frige miel, se bea pelin sau vin rosu, pentru schimbarea sângelui si apararea de boli.
Armindenul este o sarbatoare a începutului de vara, când feciorii împodobesc portile fetelor de maritat cu crengi verzi aduse din padure. Creanga verde este un însemn al fertilitatii si e pastrata la poarta pâna în momentul secerisului. Cu aceasta ocazie, este organizata o parada a portului popular si un spectacol folcloric, sustinut de artisti populari din judetul Brasov si de fanfara Caminului Cultural Feldioara. Dimineata oamenii se spala cu roua (de sanatate). Traditia spune ca acum se pun ramuri verzi la porti, pentru noroc si belsug; la casele cu fete de maritat se pun puieti de mesteceni în fata portii. Armindenul simbolizeaza vechiul zeu al vegetatiei care proteja recoltele si animalele. Se spune ca în ajunul acestei zile, pentru ca viforul si grindina sa nu se abata asupra satului, femeile nu lucreaza nici în casa, nici pe câmp. Armindenul se pune la casele oamenilor harnici si ale fetelor de maritat. Creanga verde o aseaza feciorii noaptea, fara sa fie vazuti. Cei la casa carora s-a pus Arminden trebuie sa îi caute pe feciorii care l-au pus si sa le dea de baut. Rolul Armindenului este apotropaic (superstitia apararii împotriva duhurilor rele), dar ne aminteste si de prigonirea lui Iisus, crezându-se ca atunci când Irod omora copiii, a pus câte o ramura verde la poarta de unde ar fi început macelul în ziua urmatoare. Însa, a doua zi, au aparut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai stiut unde sa-l caute pe Iisus. În ziua de Armindeni, tinerii, dupa ce au împodobit portile fetelor cu mesteceni organizeaza petreceri cu lautari la padure, la care se frige miel, se bea pelin sau vin rosu, pentru schimbarea sângelui si apararea de boli.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu