3 ianuarie 1853 - Apare, la Sibiu, Telegraful Roman «gazeta politica, industriala, comerciala si literara», sub indrumarea episcopului de atunci Andrei Saguna, cu aparitie neintrerupta pana azi. În 1919, publicaţia a devenit organ al Mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia şi Sibiu. Telegraful Roman a fost condus în primii ani de Florian Aaron şi apoi de dr. Pavel Vasici
Telgraful român a fost o gazetă bisăptămânală de informare socială și culturală care a apărut la Sibiu de la 3 ianuarie 1853. Primul redactor al gazetei, pentru primele opt numere, a fost Florian Aaron, înlocuit de Pavel Vasici. Gazeta a apărut scrisă cu caractere chirilice, dar publică între anii 1859 și 1863 și articole imprimate cu caractere latine.
Alți redactori ai revistei, înainte de 1900, au fost Ioan Bădilă, Visarion Roman, Ioan Rațiu, Zaharia Boiu, Nicolae Cristea. În Telegraful român au debutat Zaharia Boiu cu poezia Saluatare în 1853, Visarion Roman cu poezia Fiul grijei în 1853, Alexandru Macedonski, la 8 decembrie 1870 cu poezia Dorința poetului, trimisă de la Viena și Ilarie Chendi cu nuvela Emi la 14 iulie 1892, semnată X.
În paginile revistei au publicat numeroși scriitori români, precum Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu, Ion Creangă, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc etc. În urma apariției Tribunei la Sibiu, Telegraful român se transformă într-o gazetă de știri administrative și de cultură ecleziastică, după 1900, la inițiativa lui Andrei Șaguna.
Sursa



.jpg)




















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu