miercuri, 4 septembrie 2013


Trezire
Felicia Feldiorean
Mi-e inima un cintec de speranta

Mi-e inima sarutul de pe flori

Si iarba a-nceput din nou sa creasca

Si nu se mai ascunde sub ninsori.

Mi-e sufletul un zumzet de lacuste

Mi-e sufletul o mare de dorinti

As vrea sa plec cu tine catre munte

Si imi doresc sa fim doi necuminti.

Sa ne iubim printre fosniri de frunze

Sa ne iubim cu patima si dor

S-avem o mare de dorinti pe buze

Si sa ne contopim intr-un fior.

Sa ne iubim lasciv printre parauri

Si sa privim doar cerul mai apoi

Mi-e dor ca focul inimii sa-l scuturi

Si sa topeasca vesnice ninsori.

Sa ne iubim pe la rascruci de drumuri

Cind ceasul bate rar si apasat

Saruta-mi trupul invelit in muguri

Si sufletul ce parca a-nghetat.

Si du-ma mai apoi spre dimineata

Cu parul peste umeri rasfirat

Si sa iubim pasind din nou spre viata

Caci prea ades am plins si am oftat.

Iti multumesc, iubitul meu din noapte

Ca ne-am gasit acum intimplator

Iti multumesc ca m-ai salvat de moarte

Si ca traiesc din nou si imi e dor.

Sa ne iubim mereu muscind din viata

Sa ingropam zapezile in zori

Si sa ne bucuram de dimineata

Imbratisati si ingropati in flori.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu