Rumänien Sommerfest 2013 -Nürnberg

Asa cum poate vă așteptați, dragi cititori, Festivalul  românesc în aer liber de la Nürnberg va avea loc în data de 30 IUNIE 2013, începând cu orele 10,00 până la 22,00 pe Fürther Str. 303, Parcarea de la ALDI

Vă așteptăm!

Organizatori: Romanima e.V.

Violeta-Karmen Roman

Dantelă în tehnică frivolite Feldioara-Braşov Mobil: 0742/694.030 E-mail: karmenvioletaroman@yahoo.com Violeta, regina bijuteriilor din aţă Violeta este unică în România. Nu pentru că are şapte copii şi patru nepoţi. Este unică prin ceea ce scoate din mâinile ei: dantelărie în tehnică frivolite, adică fineţuri lucrate în aţă, cu suveica. „Dantela în tehnică frivolite a ajuns la noi din zona Flandrei, prin saşii care au colonizat sud estul Ardealului. La sfârşitul secolului XIX-începutul secolului XX, acest meşteşug era specific preorăşenesc, însăşi Regina Maria a României îndeletnicindu-se cu aşa ceva. Ca şi tehnică de execuţie face parte din categoria dantelelor de lux, a dantelelor de Bruges”, îmi explică Violeta în timp ce degetele ei, neobosite, „dansează” cu firul subţire de aţă. „Multă vreme a fost marginalizată în comparaţie cu dantela lucrată în ciocănele, pentru că este puţin mai aspră ca aceea. În afară de asta, dantela în tehnică frivolite se realizează mai mult prin jocuri de cercuri şi arcuri de cerc, pe când cea în ciocănele are o arie de exprimare mult mai bogată. În funcţie de desimea nodurilor se pot realiza lumini şi umbre, portrete, păsări, peisaje”. Calitate 100% garantată. Născută în Valea Hârtibaciului, lângă Agnita (jud. Braşov), Violeta a pus mâna pe ac, pentru prima dată, la vârsta de 6 ani. Trei ani mai târziu, la 9 ani, a furat pur şi simplu tehnica frivolite de la o săsoaică. „Am rugat-o la început să-mi arate, dar a zis că nu-şi pierde timpul cu un copil. I-am cerut o papiotă şi, după două săptămâni, i-am arătat primele trei inele făcute de mine. Atunci săsoaica mi-a dăruit prima mea suveică, făcută din corn de vită. O păstrez şi acum. Apoi am lucrat ani de zile cu suveici din plastic, făcute de un unchi. Târziu, la un târg la care am participat, o profesoară care m-a văzut cum lucrez mi-a promis şi mi-a adus de la Gent suveici produse în Italia şi Mexic”, îşi aminteşte Violeta. Lucrul de mână a fost şi a rămas marea ei dragoste. Chiar şi când lucra ca secretar-dactilograf la Regia Metale Rare din cadrul Uzinei de la Feldioara, printre picături, sub birou, mâinile ei răsuceau suveica. „Dacă venea directorul puteam ascunde suveica foarte uşor. Şi-apoi, chiar dacă o vedea, tot nu ştia ce este...”, povesteşte femeia zâmbind amintirilor. În 1997 a rămas fără serviciu, ieşind cu ordonanţă. Avea cei şapte copii de crescut şi era nevoită sa facă ceva. „Eram dispusă să fac orice însemna lucru manual, fie croitorie, fie tricotaje. Dar dacă am văzut că dantelele mele sunt apreciate, cu ele am mers înainte. Aveam comenzi de la italieni şi câte 600 de metri de dantelă. Numai la un metru ai nevoie de câte 4-5 ore... M-am ridicat, însă, prin calitatea firului şi a execuţiei. Eu pe fiecare lucrare pun o etichetă cu numele şi numărul de telefon, care este ca o garanţie. Dacă produsul nu se comportă aşa cum am promis eu (nu se strânge la spălat şi este uşor de întreţinut), restitui banii sau înlocuiesc marfa. Să ştiţi că decât să iasă din mâinile mele ceva fără valoare, mai bine refuz comanda”. Pe Violeta a descoperit-o şi introdus-o în lumea târgurilor meşteşugăreşti, întâmplător, o profesoară. Prima „ieşire” a avut-o în 2004, la Târgul de Sfântul Ilie de la Muzeul Ţăranului Român. „A fost poate cea mai frumoasă zi din viaţa mea. A fost ca un vis. În prima zi am dat numai interviuri". Zece ore de trudă pe zi. O întreb pe Violeta cum face faţă gospodăriei, dar şi pasiunii sale care cere timp şi răbdare. „Sunt recunoscătoare soţului meu şi copiilor pentru înţelegerea pe care mi-o arată, mai ales când sunt plecată la expoziţii. Acasă este sărbătoare când gătesc, pentru că lucrez la dantele cam 10 ore pe zi. Greul îl duce una dintre fete, Delia, în vârstă de 18 ani. Acasă mai sunt doar trei dintre copii: doi băieţi sunt stabiliţi în Franţa, o fată este măritată, la casa ei, iar o alta este studentă şi stă la oraş, cu chirie. Se descurcă aproape singură. Doar ce mai sună la noi, <>, să vadă dacă avem ceva <>: lapte, ouă, brânză, carne, cartofi”, spune Violeta cu toată dragostea de mamă adunată în glas. Şi cu aceeaşi dragoste adaugă: „E greu, dar e şi frumos să ai familie mare. Cu o singură bucurie poţi uita şi zece necazuri...” Mă gândesc că dacă are trei fete va avea cine să-i ducă meşteşugul mai departe. „Dintre cele trei, două cunosc tehnica, dar numai una lucrează: Delia. Şi ea s-a îndrăgostit de târguri şi a fost la câteva cu mine; îmbrăcate amândouă în port popular, am lucrat împreună la măsuţă şi am fost mereu o pată de culoare”. Cu toată sinceritatea, Violeta îmi mărturiseşte că din meşteşug nu se poate trăi: „Marea mea satisfacţie este că munca îmi este apreciată, nu neapărat valoric”. Iar cea mai mare insatisfacţie este aceea că dantelăria în tehnică frivolite nu este considerată brand românesc, ci săsesc, motiv pentru care accesul la târgurile internaţionale, în calitate de meşteşugar român, îi cam este interzis. Catrinel-Laura Bogaciu (articol apărut în ziarul „AZI” din 8 martie 2007) *** În ultimii ani a participat la mai multe expoziţii în străinătate. Cea mai onorantă este cea de la Festivalul de Dantela Veche de la Greding-Bavaria-Germania, unde a fost recunoscută, spre bucuria ei, ca dantelăreasă de dantelă veche. Apoi, a participat la o expoziţie de grup (cuprinzând şapte meşteri şi artizani) la Bad Ischl în Austria, celelalte două expoziţii fiind în Franţa în 2008. În ţară, pe lângă numeroasele târguri şi festivaluri la care participă în mod constant, a fost invitată şi la patru expoziţii mai deosebite organizate la Centrul Cultural „Reduta” din Braşov, în cadrul Festivalului de Folclor „Cânt şi joc pe Hârtibaci” de la Agnita-Sibiu, precum şi de Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti.  *** Alte informaţii despre Karmen-Violeta Roman puteţi afla accesând link-urile: http://www.azi.ro/arhive/2007/03/08/femeie.htm http://www.stiridebine.ro/karmen-violeta-roman-dantelareasa-din-brasov http://pfaroman.bizoo.ro/vanzare/260403/Cercei-dantela-tehnica-frivolite http://pfaroman.bizoo.ro/vanzare/cat/44344/Ornamente+Dantela http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Dantelareasa-care-vrea-sa-cucereasca-botosanencele-cu-arta-sa-11-1161.html http://www.evenimentul.ro/articol/mesterii-populari-din-toata-tara-si-au-dat-intilnire-la-botosani.html

  Sursa:
http://mesteri-populari.ro

Sarbatoarea Rusaliilor la Feldioara

''Batutul arminzilor'' sau ''Sarbatoarea Rusaliilor'' la Feldioara
Flacaul face gaura-n pamant cu o tepusa mare, cu cap ghintuit, batuta cu un baros, iar apoi infige mestecenii, pereche, in fata casei fetei pe care a ales-o, iar la poarta agata ramuri de mesteceni.
Acestea se pastreaza pana la seceris.

Fanfara sateasca

Tinerii sunt impartiti in partide, asa fiind numite cetele din Feldioara.

Sarbatoarea armindenilor sau ''batutul arminzinilor'' se suprapune la Feldioara cu sarbatoarea de Rusalii. Tinerii din sat sunt impartiti in partide, iar in vinerea Rusaliilor, partidele aleg din padure armindenii, mesteceni tineri pe care ii taie si ii aduc in sat. Cat timp dureaza preumblarea, se canta, iar carutele impodobite cu verdeata si panglici coloreaza satul de dimineata.

Nu-i nimenea aha,  ca domnisoara

        Nu-i nimena aha,
        Ca domnisoara.
        Ea stie sa-ti vrajeasca inimioara

Ref: Nu e bogata, da-i buna fata
        Si-n inima la ea poti dezerta, aha

        Averea ei aha,
        E o rochita
        Palatui ei, aha,
        E sub fustita.
Ref: Nu e bogata, da-i buna fata
        Si-n inima la ea, poti dezerta ,aha.

        Nu stie a scrie carti in limbi straine,
        Dar domnisoara mea
        Saruta bine.
Ref: Nu e bogata, da-i buna fata
        Si-n inima la ea, poti dezerta aha.


Spusu-mia frunza din vie

Spusu-mia frunza din vie
Caci dragostea nu-i mosie,
Foaie verde siminic
Cata-ti mandra alt voinic
Caci cu mine n-ai nimic
S-apoi numa asa si asa!

Ref: Ramai, ramai mandro sana, sanatoasa!
Sa la la la la la la
Mult cu mult mai noro, norocoasa,
Sa la la la la la la.

Ti-am promis ca te-oi lua,
M-ai si spus la maicata,
Si la frati si la surori,
De s-a dus vestea prin nori
Pan’la casa popilor
S’apoi numa asa si asa!

Ref: Ramai, ramai mandro sana, sanatoasa!
 Sa la la la la la la
Mult cu mult mai noro, norocoasa,
Sa la la la la la la.

Ti-am dar mere, ti-am dat pere,
Ti-am dat buze subtirele
Si-ai facut fala cu ele
Si-apoi numa asa si asa!

Ref: Ramai, ramai mandro sana, sanatoasa!
         Sa la la la la la la
Mult cu mult mai noro, norocoasa,
Sa la la la la la la.




Cand soarele rasare

Cand soarele rasare
De pe intinsa mare
Si pescarusii zboara
Fluierand si cantand

Ref: Te-am asteptat
N-ai venit, am aflat
Si pentru mine
Dragostea s-a spulberat.

Frumoasa este marea
Nisipul pare aur
Meduzele par lacrimi
Care curg si se duc.

Ref: Mai ti minte iubito
Ti minte seara-n care
Ti-am daruit cu dragoste
O stea din carul mare.

Ref: Frumoasa este viata
Dar greu e de trait
Cand cineva iubeste
Si nu este iubit.







Vizavi de mine este,

Vizavi de mine este
O gradinita cu flori, cu flori, cu flori,
Si-acolo e o fetita,
Ce-o zaresc adeseori, adeseori. – BIS

Dimineata cand se scoala
Printre flori a le uda, uda, uda,
Si udand din floare-n floare,
Frumos stie a canta, pai a canta!

Dar si eu parca-s minune,
Pe ferestra o zaresc, zaresc, zaresc,
Parca sunt facut anume
Pe fetita s-o iubesc, pai s-o iubesc!

Cand m-oi libera la anu
S-oi veni in sat la noi, la noi, la noi,
Sa-i sarut gurita dulce
Si-obrajorii amandoi, pai amandoi!





Hai sa-ntindem hora mare

Hai sa-ntindem hora mare
Mai aici si mai colea,
Mai aproape de hotare
Pana-n Basarabia.

Noi suntem ai Romaniei,
Noi suntem si frati uniti
Si pe camp de batalie
Vom lupta nebiruiti.

Nu ne-nfricoseaza moartea,
Noi suntem nemuritori,
Moartea-i dulce daca soarta
Ne va-ncorona cu flori.

Pentru-un picurel de sange
Nu ne vom inspaimanta
Fratii nostrii ne vor plange
Tara nu ne va uita.

Iara scumpa Romanie
Nu va ramane regat,
Ea va fi imparatie,
Avraam Iancu Imparat.





Frunzulita musetel

Frunzulita musetel,
Frunzulita musetel,
La umbra de stejerel
Sa la la la!

Frumos doarme-un soldatel,
Frumos doarme-un soldatel
Cu arma jos langa el
Sa la la la!

Ma duc mama sa-l mangai,
Ma duc mama sa-l mangai
Si-i pun palma capatai
Sa la la la!

Nu te du fetita mea,
Nu te du fetita mea,
C-artileria-i arma grea
Sa la la la!

Sarutati-as ochiul stang,
Sarutati-as ochiul stang
Care m-a facut sa plang,
Sa la la la!

Sarutati-as ochiul drept,
Sarutati-as ochiul drept,
Care m-a facut s-astept
Sa la la la!

Sarutati-as gurita,
Sarutati-as gurita,
Tare dor mi-a fost de ea
Sa la la la!




Scumpa, draga, copilita

Scumpa, draga copilita,
Eu ma duc ma-ndepartez
Dar in schimb de sufe, suferinta,
Eu din inima oftez.


Tine acesta cruciulita
Si-o pastreaza-n sanul tau
Iar in schimb iti dau a mea gurita
Si din inima oftez.

Departat in tari straine
Stiu ca nu ne-ao mai vedea,
Dar ma voi gandi, gandi la tine,
Totdeauna-n viata mea.





Cand Sevillia se imbraca-n sarbatoare

Cand Sevillia se imbraca-n sarbatoare,
E veselie mare in oras,
Spre corida in alai cu mic si mare
Chemati de goana unui trambitas.
In inimi poarta toti adanci fiori,
Nu stim cine va fi invingator.

Ref: Dar iata ca la un semnal
Apare toredo
Saluta publicul din sat,
E vivat Feldioara.
Si lupta crancena a-nceput
E vivat Feldioara.
Pe taur aprig l-a rapus
Cine? Viteazul toreador (feldiorean).
Param pa pam, param pa pam.- BIS

Cand corida s-a sfarsit iar se aude
Cum veselia incepe in oras,
O chitara canta-n ritm de castanieta,
Iar sub flamengo dansul patimas.
O fata din tribuna a tresarit
Cand toreadorul vesel a tresarit.

Ref: Dar iata ca la un semnal
Apare toredo
Saluta publicul din sat,
E vivat Feldioara.
Si lupta crancena a-nceput
E vivat Feldioara.
Pe taur aprig l-a rapus
Cine? Viteazul toreador (feldiorean).
Param pa pam, param pa pam.- BIS





Veniti, veniti, flacai

Veniti, veniti flacai,
De peste munti si vai
Pe cai incalecati
Pe soimi inaripati
Zburati peste Carpati.

Ref: Victoria si gloria
 Suna victoria pentru noi.

S-acei, s-acei barbati de patrie chemati
Ne cheama sub drapel,
La cel mai scump apel
Sa-l aparam cu drag.

Ref: Victoria si gloria,
Suna victoria pentru noi.

Unde-au fost trasi pe o roata de dusmani,
Horea, Closca si Crisan
Cu-acelasi, acelasi dor si acuma ma-nfior,
Ca-n clip ace-a dintai.

Ref: Vom lupta pana la moarte,
Vom lupta pan’ ce-om muri,
Caci ea ne este muma,
Si cu drag s-o aparam.

Ref: Iar frumoasa Romanie
Glasul ei ne va chema
Si atunci cu barbatie
Pentru patrie vom lupta.
Sursa:
https://www.facebook.com/pages/Centru-de-Informare-Turistica-Feldioara/422091824546588

O zi parfumata cu esenta fericirii , plina de bucurii si impliniri !

Concursul de Poezie “Adrian Păunescu” începe la 19 iulie la Craiova

21 Iun 2013 - 14:44

Arhiva Păunescu

 

Cea dintâi ediţie a Concursului de poezie “Adrian Păunescu”, eveniment ce se desfăşoară în cadrul Festivalului Internaţional “Adrian Păunescu”, se desfăşoară în zilele de 19, 20 şi 21 iulie 2013, la Craiova, cu sprijinul Primăriei Municipiului Craiova, Consiliului Judeţean Dolj, Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Fundaţiei Culturale Iubirea, Fundaţiei Constantin şi Mişcării de Rezistenţă.

Concursul de poezie îşi propune să acorde o şansă scriitorilor care încă mai cred că talentul nu este un defect, ci o armă împotriva degradării generale la care asistăm de atâta vreme încoace.
Pentru că Adrian Păunescu a refuzat mereu îngrădirea libertăţii de exprimare, concursul se adresează tuturor cetăţenilor români, indiferent de vârstă sau de experienţa lor literară.
Pentru a participa, trimiteţi maximum 5 poezii, scrise la calculator sau la maşină de scris, în trei exemplare, până pe data de 5 iulie 2013 (data poştei), pe adresa Fundaţiei Culturale Iubirea, pe Strada Dionisie Lupu nr. 84, sector 1, Bucureşti, cod poştal 010459 sau pe adresa de mail concurspoezieadrianpaunescu@yahoo.com

De asemenea, alături de poezii, participanţii sunt rugaţi să precizeze câteva date personale. Nu trebuie să lipsească numele şi prenumele din actul de identitate, data naşterii, profesia, adresa, telefonul şi, eventual, e-mailul.

Juriul format din personalităţi de prim rang ale literaturii române contemporane, prezidat de acad. Eugen Simion şi format din acad. Mihai Cimpoi, prof. Victor Crăciun, Vasile Tărâţeanu, Ion Brad, Viorel Cosma, acad. Eugen Doga, acad. Nicolae Dabija, Tudor Nedelcea, Andrei Păunescu, Adam Puslojic, Eusebiu Ştefănescu, va acorda următoarele premii:
Marele Premiu “Adrian Păunescu”- 2000 euro

Premiul I – 1000 euro;
Premiul II – 800 euro;
Premiul III – 500 euro'

La acestea se vor putea adăuga una sau două menţiuni, constând în diplome şi cărţi, în funcţie de calitatea lucrărilor înscrise în concurs.
Sursa:
http://jurnalul.ro

Cred ca e cazul sa facem ceva !

Prieteni, simpatizanți și susținători ai lui Sobi Cseh, vă așteptăm vineri: 28.06 / 20h la sala ArCuB din str Batiștei, nr 14, sector 2, la spectacolul de caritate "ALĂTURI DE SOBI CSEH".

Vor participa: Florin Piersic, Maia Morgenstern, Oana Pellea, Carmen Tănase, Maria Buză, Constantin Cotimanis, Mihai Verbițchi, Silviu Biriș, Crina Matei.
Spectacolul are ca scop suținerea morală și financiară pentru tratamentul extrem de costisitor de care are nevoie OMUL Sobi Cseh.
Prețul biletului este de 30 lei.
Donațiile se fac pe perioada spectacolului la urnele special amenajate și în contul: RO09RNCB0318029310470002, deschis la BCR, pe numele:"Cseh Szabolcs Imre".

SOBI ARE NEVOIE DE NOI, HAIDEȚI SĂ-I FIM ALĂTURI!

DISTRIBUIȚI, VĂ ROG!