La multi ani! Felicia Filip !

Astăzi e ziua ta, Felicia Filip

Autor: Ramona Vintila20 Mar 2014 - 00:28

Karina Knapek/Intact Images

Numele său simbolizează... fericirea. “Fericit eşti atunci când dăruieşti oamenilor ceea ce au nevoie, ce aşteaptă de la tine. Artiştii ambulanţi de pe vremuri îşi încheiau spectacolele cu o replică simbol pentru crezul nostru:
Anul începe şi sfârşeste pentru ea la echinocţiul de primăvară
“Viaţa mea este un continuu urcuş spre lumină şi, pe măsură ce urc, întâlnesc oameni din ce în ce mai frumoşi”
 “De câţiva ani mă invitaţi de ziua mea să scriu câteva rânduri. În afara plăcerii de a mă întâlni cu cititorii Jurnalului Naţional, la o retrospectivă. Astfel, anul începe şi sfârşeste pentru mine la echinocţiul de primăvară. Original, nu?

Ce-am mai făcut? Am cântat, am cântat, am cântat: operă, operetă, musical, muzică de cameră, rock, cântecele Mariei Tănase dar şi Imnul României în săli şi pe stadioane. Am cântat la Bucureşti şi la Iaşi, la Braşov şi Arad, pe graniţă, la Curtici, în Castelul Huniarzilor de la Hunedoara, dar şi la Castelul Arcuş de la Sf. Gheorghe.

Am sentimenul că viaţa mea este un continuu urcuş spre lumină şi, pe măsură ce urc, întâlnesc oameni din ce în ce mai frumoşi. Lansarea noului meu album, de la Teatrul Naţional din Bucureşti mi-a prilejuit întâlnirea, pe scenă, tot cu oameni frumoşi ca Ion Caramitru, Mircea Baniciu, Adrian Ordean, Ady Bărar, Adrian Pop, Emanuel Gheorghe, Paul Ciuci şi său. Mulţi oameni frumoşi au cumpărat albumul care aproape s-a epuizat. La rându-mi, am trimis gratuit, în cadrul unui proiect AFCN, 4000 de albume elevilor din şcolile şi liceele de muzică din toată ţara. Ca membră în juriile mai multor concursuri am ascultat zeci de tineri talentaţi iar unora dintre ei le-am oferit premii şi burse.

Acasă am avut un an luminos alături de soţul meu Cristian. El este motorul, dar şi echilibrul vieţii mele. Anticipez răspunsul la o întrebare care ne este adresată ades: nu, nici în acest an nu ne-am certat, rămânând cuplul care nu s-a certat niciodată! Lipsă de fantezie... ar spune unii! Dar noi ne-o asumăm!!!”

Sursa:

http://jurnalul.ro/calendar/astazi-e-ziua-ta-felicia-filip-663994.html

FEMEIA LA 50 DE ANI. Felicia Filip, soprană: “Mă uit în oglindă, îmi salut fiecare rid şi îl iubesc”

Despre curajul de a-ţi asuma vârsta, succesul şi eşecul. Despre curajul de a fi sinceră cu tine în oglindă. Despre curajul de a spune lumii întregi cine eşti - lecţiile de viaţă ale Feliciei Filip, la 55 de ani

Peste numai câteva zile, soprana Felicia Filip împlineşte 55 de ani. O spune cu atâta mândrie, încât ţi se face ruşine dacă vreodată ai îndrăznit să-ţi ascunzi sau să nu-ţi spui vârsta reală. Acum, ca şi atunci când avea 20 de ani, mărturiseşte că a găsit puterea de a o lua în fiecare zi de la capăt şi că, în semnele pe care timpul i le-a pus pe faţă şi pe trup, vede luptele pe care le-a câştigat cu viaţa.

Nu se teme de timp, pentru că el i-a adus împlinirea şi bogăţia sufletească. Iar celor cărora le e frică de pragul de 40 sau de 50 de ani le spune atât: acum femeia devine şi mai frumoasă pentru că se maturizează şi se spiritualizează.

Cum vă simţiţi la 55 de ani?

Şi la vârsta asta mă cred la 20 de ani. În fiecare zi, şi atunci, şi acum, mă trezesc ştiind că am puterea să o iau de la capăt. Mă uit în oglindă şi îmi salut fiecare rid şi îl iubesc, pentru că este expresia faptului că îmi doresc în continuare să fac ceva, am speranţe şi, mai ales, puterea să o iau şi astăzi de la capăt. Şi la fel şi mâine, şi poimâine, şi câte zile voi avea, ştiu că o iau în fiecare zi de la capăt. Probabil că fiecare om se caracterizează prin destin, printr-o cruce, care poate fi în frunte sau în spinare. La mine este în frunte şi nu doresc să o simt niciodată în spinare. Nu îmi pregătesc drumul cu crucea în spate.

Foto: Mihai Dăscălescu / Mediafax

Cum este Felicia Filip acum şi nu era la 20, la 30 sau la 40 de ani?

Văd că a trecut timpul peste mine şi iubesc aceste semne. Ştiu că sunt ale mele. Nu încerc şi nu voi încerca niciodată să le acopăr, să le falsific. Ele există, îmi plac şi le iubesc. Mă bucur de timpul care a trecut. De ce? Pentru că m-am îmbogăţit spiritual, m-am împlinit. În această perioadă am întâlnit omul care m-a învăţat să trăiesc altfel decât ştiam eu până atunci.

Pe de altă parte, am avut ocazia să cunosc oameni care mi-au fost alături, care mi-au întins mâna la propriu şi la figurat, atunci când am avut nevoie. Trebuie subliniat faptul că am cerut. Am cerut şi mi s-a dat. Atunci când am avut nevoie, atât cât am avut nevoie. Sunt un om bogat, sunt un om care a spus ce a avut de spus şi în continuare aşteaptă să se îmbogăţească în sensul acesta pentru că, în continuare, mai am multe de spus şi de oferit.     

Vorbiţi despre riduri, coşmarul oricărei femei, cu o foarte mare lejeritate. Cum aţi reacţionat când aţi văzut primul rid?

În cazul nostru, ridurile sunt semnul nobleţei artistice. Pe scenă capeţi ridurile de expresie. Atunci când eşti foarte tânăr se desenează pe faţă, iar mai târziu ele pur şi simplu există. Ridurile apar datorită şi nu din cauza profesiei.

"La Traviata", foto: Toni Salabasev/ Mediafax

Femeile se tem în general de aceste praguri psihologice, de 30, 40, 50 de ani. Dumneavoastră v-a fost frică de pragul de 50 de ani?

Nu m-am temut. Nu trebuie să vă fie niciodată frică de cum trece timpul, pentru că el  trece depinzând de ce există în interior. De la 30 la 40 de ani este perioada maturizării, perioada în care o femeie evoluează, se spiritualizează. Este un miracol. La 40 de ani, o femeie este mai frumoasă, mult mai frumoasă.

În plus, mai ales în civilizaţia franceză, se vorbeşte de femeia de 40 de ani ca fiind cea mai valoroasă. Aşa că această vârstă şi drumul până la 50 de ani trebuie aşteptate cu bucurie, pentru că este perioada în care femeia se află în deplinătatea feminităţii, a experienţei. Este vârsta la care femeia poate uza de toate farmecele.

Pentru dumneavoastră, care a fost cea mai frumoasă perioadă a vieţii? 

Cea mai frumoasă perioadă este cea pe care o trăiesc. Dacă am făcut ceva de care nu sunt mulţumită, nu mă uit cu regret. Caut să îndrept ce se mai poate îndrepta, dar nu regret, îmi asum, sunt stăpână pe ce am făcut şi îmi asum toate aceste lucruri. Pentru că tot ce faci în viaţă, pe sistemul de spirală, se întoarce spre tine. De asta trebuie să ţinem cont. Nu să ne fie frică de o anumită vârstă. Tot ceea ce facem în viaţa noastră este o responsabilitate care se va întoarce în beneficiul sau împotriva noastra.

Felicia Filip şi Cristi Minculescu, concert la Sala Palatului, foto: Bogdan Maran/ Mediafax

Care sunt bucuriile Feliciei Filip la 55 de ani? 

Bucuriile sunt cele pe care le-am tot spus în ultimul timp. Ziua mea începe cu salutul soţului meu , şi cu salutul păsărelelor cărora le-am învăţat programul de concert. Am perioade când beau cafea. Mi-o pregăteşte soţul meu, deşi lui nu-i place să bea cafea, şi mi-o aduce în pat, acolo unde stau şi ascult concertul păsărilor.

Apoi, vin la Opera Comică unde mă întâlnesc cu sala plină de copii. Aici este o poveste care nu se poate spune prin cuvinte. Ea trebuie trăită. Să vezi cum vin copilaşii de la 3 la 15 ani şi să auzi această muzică a murmurelor şi a chiotelor. Le vorbeşti despre operă, ei încep să pună întrebări, învăţă cum să se comporte, cum să aplaude. Aici este o atmosferă care îţi dă răspuns la întrebarea

Iar răspunsul?

Lumina din ochii lor. La fel cum, ca artistă pe scenă, văd lumina din privirile şi din sufletul publicului. Şi iarăşi îmi răspund. Mulţumesc lui Dumnezeu că m-a născut când m-a născut, că m-a născut în familia în care m-a născut, în ţara în care m-a născut şi aşa cum m-a făcut pentru că înţeleg de ce exist pe pământ, ce caut eu pe aici şi ce fac.

Foto: Mihai Dăscălescu / Mediafax

Care sunt temerile unei femei de 50 de ani? Nu vă e frică de nimic? 

Nu. De absolut nimic şi de nimeni nu îmi este frică. În momentul în care ţi-e frică, ai pierdut. Frica este cel mai mare duşman şi cel mai aproape de tine, şi te va lovi primul. Când vorbeam de trecerea timpului, la asta mă refeream. Te pregăteşti să primeşti. Suntem pe pământ să dăruim şi să primim. Trebuie să ne pregătim să dăruim, dar să ne pregătim şi să primim. Şi atunci când primeşti un an în plus şi el se vede pe tine, înseamnă că te-ai pregătit să-l primeşti. Şi îl primeşti aşa cum vă spuneam eu: e al meu, sunt eu. Ceea ce se vede pe faţă sau pe oriunde este victoria mea. Eu nu am stat degeaba. Am făcut ceva. Şi dacă mă impac cu ideea asta şi înţeleg că am făcut ceva, îl primesc cu sufletul deschis.

Ramona Loznianu este editor al ziarului Gândul

Sursa:

http://www.gandul.info/interviurile-gandul/femeia-la-50-de-ani-felicia-filip-soprana-ma-uit-in-oglinda-imi-salut-fiecare-rid-si-il-iubesc-12219079

exclusiv

Multi ani frumosi si sanatosi, Felicia Filip !

Astazi este ziua Feliciei Filip

 

Soprana Felicia Filip s-a nascut pe 20 martie 1959, la Slatina (Olt). A inceput studiile muzicale ca violonista, ajungand sa interpreteze Concertul pentru vioara de Max Bruch. A studiat muzica la Liceul De Arta “Dinu Lipatti” din Pitesti, sustinand apoi examenul de admitere la Academia de Muzica Din Bucuresti, la sectia Canto-profesoara Georgeta Stoleriu. Imediat dupa absolvirea acestei forme de invatamant, solista s-a angajat la Opera National Romana.

De aici si pana la aparitii pe marile scena ale lumii nu a fost decat un pas (prima aparitie internationala a avut loc in Elvetia). Succesul sau rasunator i-a determinat pe critici sa o desemneze “Noua regina a Traviatei”, in vreme ce ziarul francez ”L’est Republicain” a supranumit-o “Tragediana Superba”.

La Covent Garden, Wiener Staatsoper, Liceo di Barcelona, Hamburg, in Toulouse sau la Moscova publicul a rasplatit-o cu ovatii indelungate. A cantat cu mari dirijori ca Silvio Varviso, Anton Guadagno, Daniel Oren, Carlo Rizzi si in regii semnate de Otto Schenk, John Cox, Jean Claude Auvray, Axel Corti, Nicolas Joel, alaturi de parteneri precum Roberto Alagna, Francisco Farina, Marcello Giordani, Juan Pons sau Vincente Sardinero.

Felicia Filip a realizat o premiera in muzica romaneasca, fiind prima soprana care s-a asociat cu o trupa rock, dupa modelul Montserrat Caballe - Freddie Mercury. Primul album de rock-simfonic din Romania, realizat impreuna cu formatia Iris a fost „Athenaeum”, urmat in 2007 de colaborarea pe care au avut-o in realizarea albumului Iris 30 de ani: Cei ce vor fi. Doua dintre melodiile de mare succes au fost: "De vei pleca" si "Baby". A cantat la Royal Opera House Covent Garden in Londra, la Staatsoper in Viena si la Liceu in Barcelona.

Felicia Filip este casatorita din 1990 cu regizorul Cristian Mihailescu.

Premii la Concursuri Internationale de Canto: Premiul I si Premiul Mozart la “Francesco Vinas”, Barcelona (1983); Premiul II la “P.I.Ceaikovski”, Moscova (1985); Premiul II, Premiul Mozart si Premiul Japoniei la “Belvedere”, Viena (1987); Premiul I la “Gloria of Mozart”, Toronto, Canada (1991).

Repertoriu: Verdi – “Traviata”, “Stiffelio”, “Rigoletto”, “Trubadurul”, “Falstaff”; Rossini – “Calatoria la Reims”, “Barbierul din Sevilla”, “L'Occasione fa il ladro”; Donizetti – “Lucia di Lammermoor”, “Elixirul dragostei”, “Don Pasquale”; Bellini – “Puritanii”, “Corsarul”, “Capuleti si Montecchi”; Mozart – “Don Giovanni”, “Rapirea din Serai”, “Bastien si Bastienne”, “Nunta lui Figaro”; Bizet – “Pescuitorii de perle”; Puccini – “Boema”; J.Strauss – “Liliacul”; Offenbach – “Povestirile lui Hoffmann”; Boito – “Mefistofele”; Lehar - “Vaduva vesela”.
 Sursa:
 http://www.revistavip.net

POVEŞTILE CREDINŢEI. Felicia Filip: E foarte important ce facem cu viaţa noastră şi cât ţinem la valori 

 

 Felicia Filip a strălucit pe cele mai mari scene ale lumii, iar publicul îi spune simplu: Filipissima. Dar, oare, care este cheia succesului său? Faptul că Dumnezeu a dăruit-o cu o voce de aur!

 

În fiecare an, înainte de Crăciun, Felicia Filip şi soţul ei, regizorul Cristian Mihăilescu, ajung la aşezământul Udricani, o biserică mică din mijlocul Bucureştiului. Este un loc special pentru ei, un lăcaş încarcat de istorie şi de cultură. Credinţa a fost întotdeauna un reper în viaţa Feliciei Filip.

„Venim pe acest pământ cu un anume scop, e foarte important în ce familie ne naştem, dacă există acolo tradiţie şi educaţie, apoi ce facem cu viaţa noastră, încotro ne îndreptăm şi cât ţinem la valori”, consideră Felicia Filip.

Biserica lor preferată datează din secolul al 18-lea. Aici a fost înfiinţată prima şcoală românească, o oază de credinţă şi de cultură românească..

„E tulburător să stai lângă strana unde a stat Anton Pann, mic fiind. Eu cred că această cultură izvorăşte tot din credinţă, ca toate lucrurile pe lume”, spune soţul său, regizorul Cristian Mihăilescu.

Felicia Filip a uimit lumea cu vocea sa. A fost supranumită Noua regină a Traviatei, a cântat la Royal Opera House şi la Staatopera din Viena.

Crede că Dumnezeu i-a oferit darul unei voci minunate ca să-i facă şi pe semenii ei fericiţi: „Cred că a fost dinainte stabilită această lucrare. Chiar de când eram foarte mic copil a existat un moment în care un medic pediatru care avea grijă de mine de când m-am născut, uitându-se la mine, cum stăteam în legănuşul meu, a spus părinţilor mei că voi face multă bucurie celor din jur, voi munci mult, dar o să fiu un om important”.

„La 4 ani am fost adus de părinţii mei la Operă, într-un spectacol, foarte dificil: Rigoletto. Se pare că nu m-am mişcat nici măcar în pauză de frică să nu îmi pierd locul. Şi atunci a fost iubire la prima vedere. Cred că muzica este limbajul care te apropie de zei, de zeul nostru, de Dumnezeu, de îngeri. Serafimii cântă, aceste cete de îngeri care ne înconjoară mereu, în afară de îngerul nostru păzitor, cu care trebuie să vorbim în permanenţă. El este trist atunci când nu apelăm la el, să ne ajute sau să ne indice drumul, toţi aceşti îngeri cred că m-au purtat spre muzică”, povesteşte Cristian Mihăilescu.

Soprana şi regizorul sunt astăzi cel mai celebru cuplu de artişti ai muzicii de operă din România

Credinţa în ceea ce fac i-a îndemnat să se ocupe de micuţii de la Opera de copii din Bucureşti. Felicia Filip este Mecena pentru vocile de înger.

„Suntem în sala Operei comice pentru copii şi acum pe scenă decorul este debutul la noua noastră premieră, Vrăjitoriile lui Dulcamara. Această sală este nouă şi este o sală care păstrează încă vibraţia publicului nostru, adică a copilului de trei ani care vine în sală şi este fascinat, este vrăjit de ce se întâmplă aici şi această stare o simţim noi şi acum. Dumnevoastră o simţiţi?”, dezvăluie cunoscuta soprană.

„Sunt convins că venim pe lume cu un destin ideal pe care Dumnezeu ni-l trasează la naştere. Tot ce este deviere de la acest destin este din cauza omenescului din noi. Momentele de fericire, de împlinire maximă pe care le avem în viaţă, nu multe de altfel, sunt atunci când ne intersectăm cu destinul nostru ideal. Aceasta este religia: căutarea de-a ne găsi destinul trasat de Dumnezeu. Şi în lucrarea lui Dumnezeu el ştie exact ce destin ni se cuvine şi ceea ce trebuie să devenim. Mântuirea noastră este de a ne ridica la înălţimea destinului pe care ni l-a trasat Dumnezeu”, spune Cristian Mihăilescu.

Invitații Digi24 au împărtășit ritualul familiei în Ajunul Crăciunului.

„Indiferent unde suntem, pe ce meridian, Crăciunul este un reper pentru tot anul. De fiecare dată ne dorim de Crăciun să fim împreună, să fim, dacă e posibil, cu cei dragi sau să fim pe scenă, dar mai ales ne dorim să fie zăpadă, și anul ăsta e un miracol: este zăpadă”, a mărturisit, în direct, Cristian Mihăilescu.

„Ritualul împodobirii bradului de Crăciun este unic, spun eu, la noi. De ce? Nu pentru că îl facem după gustul nostru, nu după faptul că ne alegem de fiecare dată un brad, căruia îi dăm un nume, fiecare, în fiecare an”, a povestit regizorul de operă.

Soprana Felicia Filip a dezvăluit că pomul tradițional de Crăciun ales anul acesta este de fapt „o braduță” care poartă numele unei fete dragi lor, Evelina. „E prima dată când avem o braduță”, a povestit Felicia Filip la Digi24.

Cei doi invitați speciali au împărtășit și importanța pe care o acordă în familie sărbătorii Crăciunului. Pe lângă sentimentul puternic transmis de familie, Cristian Mihăilescu a mai dezvăluit că a fost într-un Ajun de Crăciun un moment foarte drag pentru cei doi, respectiv momentul când și-au anunțat părinții, printr-o scrisorică agățată în bradul de Crăciun, că se logodesc.

 Sursa:

 http://www.digi24.ro/

 Edi Leanca si Felicia Filip - Show must go on
    
  Vezi  mai multe  video    din   muzica