Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - Margareta Pâslaru

Margareta Paslaru 'Tulburatoare primavara'

Emotii muzicale

Margareta Paslaru

 

Veniti la Targul de Carte Gaudeamus, sambata 19, ora 12.00, vom strange fonduri prin vanzarea albumului de autor "Cum sa te las?" lansat in 2016. 

Margareta Paslaru 'Era o fantana'

Margareta Paslaru - Lasa-mi toamna pomii verzi [LIVE]

Sa ramâneti mereu asa cum vă stim dragii nostri Mira Dauer ,Angela Similea ,Margareta Paslaru si Daniel Iordachioae si sa fiti sanatosi si sa ne incantati anii multi ....

Interpretarea Margareta Paslaru de exceptie

La multi ani frumoasa prietena ,Margareta Paslaru

 emoticon kiss

+7

Multumim Nicolae Uszkai 

izatoare emisiuni TV si radio.Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câştigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu şi Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului".Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, în 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Şi-n apa mării"). În interpretarea originală a talentatei cântăreţe, piesa devine mare şlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 şi Casa de Discuri Electrecord înregistrează cântecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vânzărilor de muzică uşoară în anul urmator. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Bravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat,Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.Vocea cu infinite posibilităţi de exprimare şi timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii uşoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu,Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredinţat creaţiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Şerban), "Va veni o clipă" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască râde, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscută şi sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine ştie" (Horia Moculescu) şi câte şi mai câte, difuzate şi în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru îşi creează un repertoriu vast, la care se adaugă şlagare internaţionale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreţi să dansaţi” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cântecul meu” etc.

La multi ani , Margareta Paslaru !

S-a întâmplat în 9 iulie1943: S-a născut Margareta Pâslaru, interpretă româncă de muzică uşoară, populară, actriţă de teatru, film, compozitoare, textieră, realizatoare emisiuni TV si radio.Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câştigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu şi Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului".Impresionat de timbrul aparte al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea, în 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Şi-n apa mării"). În interpretarea originală a talentatei cântăreţe, piesa devine mare şlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 şi Casa de Discuri Electrecord înregistrează cântecul pe primul disc al Margaretei, nr.3002, care bate recordul vânzărilor de muzică uşoară în anul urmator. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. şi apare pe aceeaşi scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Bravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat,Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.Vocea cu infinite posibilităţi de exprimare şi timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii uşoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu,Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredinţat creaţiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" (George Grigoriu), "Cum e oare?" (Florin Bogardo), "Două rândunici" (Radu Şerban), "Va veni o clipă" (Paul Urmuzescu), tema filmului Veronica (Temistocle Popa), "O mască râde, o mască plânge" (Vasile Veselovschi), "Mediterana", cunoscută şi sub titlul "La Marea Neagră" (Ion Cristinoiu), "Cine ştie" (Horia Moculescu) şi câte şi mai câte, difuzate şi în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru îşi creează un repertoriu vast, la care se adaugă şlagare internaţionale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” (Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues), „Poate vreţi să dansaţi” (Prego), „Gelosul”, „Acesta e cântecul meu” etc.

Va reamintim aparitia CD-ului 'Actorii canta'.. marti 17, cu ziarul Libertatea. Procurandu-l contribuiti la mai binele artistilor cu sanatate subreda care s-au retras de pe scena. Incasarile vor ajunge la Fondul de Solidaritate Teatrala. Va multumim!
 CD-ul de autor "Actorii canta" cuprinde 20 de compozitii ale Margaretei Paslaru interpretate de mari actori...FELICITARI, actorilor pentru interpretare! FELICITARI, tuturor celor care au contribuit la realizarea CD-ului!

Luni cântă la Sala Palatului, dar până atunci puteţi asculta un interviu difuzat la RRA în cadrul emisiunii "Psihologul muzical".

Mireille Mathieu vă aşteaptă pe 24 martie la Sala Palatului. Aici puteţi citi şi (re)asculta interviul realizat de Andrei Partoş: http://andreipartos.ro/interviu-exclusiv-cu-mireille-mathieu-realizat-de-andrei-partos/

Margareta Paslaru despre Mireille Mathieu

Oscar Benton despre Margareta Paslaru

Oscar Benton despre Margareta Paslaru

Remarcabila aprecierea lui Oscar Benton: “(…) doi artişti importanţi (Margareta Pâslaru şi Aurelian Andreescu) au realizat- în anii de glorie ai cântecului “Bensonhurts Blues”- variante în limba română, ceea ce a contribuit la atingerea sufletului a mii de români.”

_________________________________________________________________________

Sursa: Jurnalul National / 16.10.2013 / autor Alex Revenco

http://jurnalul.ro/cultura/muzica/blues-rock-si-boogie-woogie-cu-oscar-benton-653550.html#

Blues, rock şi boogie woogie cu Oscar Benton

De ceva vreme, solistul olandez care a lansat celebrul “Bensonhurts Blues” (cunoscut şi ca “Bui, Bui, Bui” !) şi- a propus să susţină doar un concert pe an iar în 2013 a ales România. La întrebarea, firească, 'oare de ce', ne răspunde chiar Oscar Benton: “În primul rând, pentru că nu am ajuns -până acum- niciodată în România. Apoi, nu pot uita că aici, doi artişti importanţi (Margareta Pâslaru şi Aurelian Andreescu) au realizat- în anii de glorie ai cântecului “Bensonhurts Blues”- variante în limba română, ceea ce a contribuit la atingerea sufletului a mii de români. De aceea, invitaţia venită din partea organizatorilor, de a concerta pe 2 noiembrie la Sala Palatului din Bucureşti, în unicul concert din acest an, mi s- a părut mai mult decât binevenită”. Pentru a descoperi România, Benton şi-a programat trei zile şi i-a propus soţiei să-l însoţească. De aproape două luni, artistul repetă împreună cu formaţia sa (alcătuită din John Rijken –chitară,  Roland Luttik  - contrabas, Guz Rijken –chitară, Art Bausch – tobe şi J. van Dam- pian ,  keyboards), pregătind un program “de colecţie”. La Bucureşti, artistul va cânta blues, rock' n' roll şi boogie woogie de cea mai bună calitate. Concertul de la Sala Palatului va dura circa 90 de minute şi va include piese ca “I Got My Mojo Working “, “My Sweet Angel” , “Back door man”...etc precum şi marele hit “Bensonhurts Blues “. Lansat în 1973 (de compozitorul Artie Kaplan), cântecul (interpretat magistral de Benton) va ajunge hit la nivel mondial după ce a fost inclus în coloana sonoră a filmului “Pour la peau d'un flic”, cu Alain Delon în rolul principal. Oscar Benton îi va mulţumi marelui actor francez şi de pe scena Sălii Palatului din Bucureşti:

Publicat de Svetlana la 22:47

Margareta Paslaru 'Ce suflet trist'...

 Versuri, Mihai Eminescu, muzica - Margareta Paslaru, la chitara Capriel Dedeian;
compozitia va fi inclusa pe noul CD aniversar.
Versiune video, definitivata astazi. Piesa a fost lansata la Radio in Ianuarie 2012 

Margareta Pâslaru primește Ordinul Coroana României din partea Regelui Mihai, la Peleş

Cântăreaţa Margareta Pâslaru va primi Ordinul Coroana României în grad de Cavaler din partea Regelui Mihai I, duminică, într-o ceremonie care va avea loc la Castelul Peleş.
Alături de Margareta Pâslaru, mai multe personalităţi din România vor fi decorate duminică la Castelul Peleş. Decoraţiile vor fi înmânate de principesa moştenitoare Margareta, în numele Regelui Mihai I.

• Olga Tudorache şi Carmen Stănescu, decorate de regele Mihai

Potrivit site-ului oficial al Casei Regale, Ordinul Coroana României – reînfiinţat de Regele Mihai pe 30 decembrie 2011 – a fost instituit de Regele Carol I în 1881, cu prilejul proclamării Regatului României, pentru a recompensa serviciile aduse statului.
În prezent, el recompensează meritele cetăţenilor români şi străini care contribuie substanţial la dezvoltarea şi consolidarea României, prin acţiuni publice sau prin excelenţa în profesie, pentru fapte puse în slujba statului şi a naţiunii. Ordinul Coroana României are cinci grade: Cavaler, Ofiţer, Comandor, Mare Ofiţer şi Mare Cruce. Membrii Ordinului sunt numiţi pe viaţă. Regele şi regina poartă de drept Ordinul Coroana României în grad de Mare Cruce, iar principesa moştenitoare, precum şi principesele şi principii Familiei Regale, în vârstă de peste 18 ani, primesc de drept Marea Cruce a Ordinului.

Ceremonia de la Castelul Peleş face parte din seria de evenimente prilejuite de Ziua Regalităţii (10 mai), care a debutat vineri, cu Maratonul Regal, un eveniment sportiv organizat de Asociaţia Corporeanima, cu sprijinul Casei Regale a României. Printre evenimentele prilejuite de Ziua Regalităţii s-au mai numărat conferinţa “Rolul Monarhiei în modernizarea României”, susţinută de academicianul Dan Berindei în Aula Academiei Române, vineri, când a avut loc şi tradiţionalul Garden Party de la Palatul Elisabeta. Sâmbătă seară va avea loc un concert aniversar al Societăţii Române de Radiodifuziune, la Sala Radio. Duminică, la Castelul Peleş va fi lansat şi volumul aniversar “Avioanele Regelui”, publicat de Editura Curtea Veche.
Evenimentele organizate cu ocazia Zilei Regalităţii se desfăşoară în absenţa Regelui Mihai, care se află în Elveţia, alături de Regina Ana, care este bolnavă.

 Margareta Pâslaru face parte dintr-o familie de artişti – bunicul său, Ion Dimitriu-Bârlad, a fost un sculptor renumit; bunica sa cânta la pian şi picta în stil impresionist; mătuşa era balerină, iar mama, cântăreaţă de operă. Margareta Pâslaru a moştenit, la rândul ei, înclinaţiile spre artă, ştiind să danseze, să creeze costume, să cânte şi să interpreteze roluri interesante, având adesea alături artişti remarcabili ce au rămas în inimile oamenilor. Este vorba de nume mari, precum Toma Caragiu, George Măruţă, Rodica Tapalagă, Maria Tănase, iar lista ar putea continua la nesfârşit, pentru că Margareta Pâslaru a avut o carieră extraordinară, de peste 50 de ani, atrăgând ca un magnet privirile şi cucerind inimile.

Anul trecut, artista şi-a lansat autobiografia, “Eu şi timpul”. Titlul volumului a fost ales, după cum declara chiar Margareta Pâslaru, ca urmare a obsesiei sale pentru ireversibilul Timp, ce a urmărit-o încă de la vârsta de 9 ani, când a conştientizat că “nu va mai serba niciodată 9 ani la 9 iulie”. Această preocupare a continuat prin cântecele compuse de-a lungul timpului: “Ceasul vrăjitor” (1967), “Timpul” (1970), “Eu şi Timpul” (1980). Momentul decisiv pentru alegerea titlului cărţii autobiografice a rămas, însă, emoţionanta redescoperire, la 69 de ani, a bustului realizat de Corneliu Medrea, ce o reprezenta chiar pe artistă la 19 ani. Fotografia ce ilustrează acest moment apare pe coperta cărţii.
Sursa:
 http://jurnalspiritual.eu

Margareta Pâslaru pregătește un nou album

Margareta Pâslaru, una dintre cele mai cunoscute cântăreţe şi compozitoare din România, a declarat în exclusivitate la România TV că se pregăteşte să lanseze un nou CD. Mai mult, toate drepturile de autor vor fi donate Crucii Roşii pentru programul “Banca de alimente”.
Cu toate că este de peste 50 de ani sub lumina reflectoarelor, artista nu pare să fie afectată de trecerea timpului, pe care îl consideră un aliat. Mai mult, ea recunoaşte că a adunat aproape 700 de înregistrări, un adevărat record pentru România.

“Mi-am făcut din timp un aliat, l-am sedus prin muncă şi seriozitate. Am avut şansa să fiu aleasa unor compozitori şi regizori de teatru şi film. Faptul că am lucrat fără oprire a fost secretul. Este o pasiune pe care publicul meu o îmbrăţişează. Nu compar, am mers tot înainte. Repertoriul a crescut senzaţional şi s-au adunat aproape 700 de inregistrări, nu mai vorbesc de concerte şi turnee din ţară şi din străinătate“, a declarat artista.

În ultima perioadă, ea s-a implicat în proiectele Crucii Roşii, concomitent cu munca la noul album care este în lucru. Materialul va fi un CD aniversar, care va cuprinde şi cea mai recentă compoziţie, “Libertatea nu se învaţă”, album ale căror drepturi de autor vor fi oferite organizaţiei umanitare pentru programul Banca de alimente. În finalul interviului, Margareta Pâslaru le-a oferit fanilor un mesaj, adăugând faptul că publicul ei a fost mereu fidel.

“În continuare pregătesc un CD aniversar, vorbim la prezent. Am o nouă compoziţie. Deocamdată e în lucru, în faza de mixaj. Am o nouă compoziţie, “Libertatea nu se învaţă”, care va deschide albumul. Sunt cei şapte ani de acasă, sunt de bază şi după aceea puterea exemplului. Fiecare are publicul său. Publicul meu mi-a fost fidel. Drepturile acestui CD ler voi ceda la Crucea Roşie pentru programul Banca de alimente. Vreau să mulţumesc populaţiei care nu uită să pună în acel coş un produs. Crucea Roşie se ocupă de situaţii dramatice. Îi aştept în continuare în săli de spectacole şi desigur îi voi ţine la curent cu lansarea acestui CD aniversar şi nu uitaţi să aveţi grijă de păduri“, a adăugat cunoscuta interpretă.

 Sursa:

 http://www.topromanesc.ro

 Margareta Pâslaru este la fel de activă şi implicată în proiecte ca întotdeauna, cu toate că are 69 de ani. Longeviva vedetă, cunoscută drept cântărteaţă, compozitoare, textieră, actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio şi mai nou scriitoare, a participat în cursul zilei de sâmbătă la emisiunea România te vede, difuzată de România TV.

Cu toate că este de peste 50 de ani sub lumina reflectoarelor, artista nu pare să fie afectată de trecerea timpului, pe care îl consideră un aliat. Mai mult, ea recunoaşte că a adunat aproape 700 de înregistrări, un adevărat record pentru România.
"Mi-am făcut din timp un aliat, l-am sedus prin muncă şi seriozitate. Am avut şansa să fiu aleasa unor compozitori şi regizori de teatru şi film. Faptul că am lucrat fără oprire a fost secretul. Este o pasiune pe care publicul meu o îmbrăţişează. Nu compar, am mers tot înainte. Repertoriul a crescut senzaţional şi s-au adunat aproape 700 de inregistrări, nu mai vorbesc de concerte şi turnee din ţară şi din străinătate", a declarat artista.

În ultima perioadă, ea s-a implicat în proiectele Crucii Roşii, concomitent cu munca la noul album care este în lucru. Materialul va fi un CD aniversar, care va cuprinde şi cea mai recentă compoziţie, "Libertatea nu se învaţă", album ale căror drepturi de autor vor fi oferite organizaţiei umanitare pentru programul Banca de alimente. În finalul interviului, Margareta Pâslaru le-a oferit fanilor un mesaj, adăugând faptul că publicul ei a fost mereu fidel.

"În continuare pregătesc un CD aniversar, vorbim la prezent. Am o nouă compoziţie. Deocamdată e în lucru, în faza de mixaj. Am o nouă compoziţie, "Libertatea nu se învaţă", care va deschide albumul. Sunt cei şapte ani de acasă, sunt de bază şi după aceea puterea exemplului. Fiecare are publicul său. Publicul meu mi-a fost fidel. Drepturile acestui CD ler voi ceda la Crucea Roşie pentru programul Banca de alimente. Vreau să mulţumesc populaţiei care nu uită să pună în acel coş un produs. Crucea Roşie se ocupă de situaţii dramatice. Îi aştept în continuare în săli de spectacole şi desigur îi voi ţine la curent cu lansarea acestui CD aniversar şi nu uitaţi să aveţi grijă de păduri", a adăugat cunoscuta interpretă.
Sursa:
 http://www.rtv.net

  S

 

 

Margareta Pâslaru şi Mirabela Dauer

În lunile toride de vară s-au născut mulţi artişti valoroşi, zodia Racului fiind parcă hărăzită de Apollo, zeul artelor, favoriţilor săi pământeni. Dintre vedetele născute sub acest semn se numără Isabelle Adjani, Pierre Cardin, Nelson Mandela, Lady Diana, Tom Cruise, Tom Hanks, Harrison Ford, Robin Williams şi lista poate continua. Revenind pe tărâmuri mioritice, am ales să vă creionăm povestea vieţii a două vedete care au văzut lumina zilei în zodia Racului, la 9 iulie. Este vorba despre două doamne ale muzicii uşoare româneşti, artiste inegalabile al căror nume stă sub semnul eleganţei şi profesionalismului: Margareta Pâslaru şi Mirabela Dauer. „La mulţi ani frumoşi, dragele noastre!”

Margareta, la 50 de ani de carieră

A povesti despre Margareta Pâslaru poate părea o misiune foarte dificilă, dar nu este aşa. Dimpotrivă. Despre Pâslăriţa noastră vorbesc alţii, dar şi realizările sale. În mod fericit, anul acesta se împletesc într-o frumoasă simbioză două aniversări: împlinirea unei frumoase vârste şi 50 de ani de carieră. Aşa că Margareta Pâslaru are un motiv dublu să sărbătorească. Despre sine nu vorbeşte mult. Îi place să lase pe alţii să spună ce cred, şi totuşi noi am provocat-o la un dialog deschis. Minunatele sale destăinuiri vi le transmitem şi dumneavoastră.

Să lăsăm deci inegalabila noastră artistă să vorbească: „Talentul fără muncă se iroseşte, iar munca fără talent nu rodeşte. Ziua de naştere este doar un punct de pornire pentru mine, dar sărbătorirea realizărilor - ca rod al muncii - stimulează imaginaţia. Din spusele admiratorilor, starea de fericire indusă de muzica mea le înseninează viaţa şi asta nu poate decât să mă bucure. Lucrând încontinuu pe multiple planuri, destinul mi-a hărăzit longevitate artistică, dăruindu-mi energia creatoare, pe care am folosit-o în beneficiul altora. Şi astăzi, după 50 de ani de la debut, mă emoţionează memoria afectivă a publicului de toate vârstele. Nu pot uita spectacolele actriţei Stela Popescu în care eram invitată. Grădina Boema ne-a găzduit vară de vară. Fireşte, jucam şi la 9 iulie, perpetuând succesul. O colaborare de neuitat rămâne aceea a cuplului Vasile Veselovski şi Puiu Maximilian... Împreună lansam şlagăre, piese înregistrate pe discuri, care şi în prezent se difuzează la radio, la cererea ascultătorilor”.

Cântă în 13 limbi
Din dorinţa de a-şi diversifica paleta interpretativă, Margareta abordează şi un repertoriu internaţional. Prezintă melodiile fie în versiunea lor originală (cântă în 13 limbi la diferite festivaluri, turnee şi le înregistrează pe discuri), fie îşi scrie textele adaptându-le în limba română. Dar una dintre marile ei reuşite a fost aceea de a lansa melodiile compozitorilor noştri, în primă audiţie, la Festivalul Mamaia. Un risc pe care puţini şi-l asumă. Vorba maestrului Sile Dinicu: „Tată, e greu să faci succes cu o melodie necunoscută… poate fi prima şi ultima audiţie…” Margareta nu numai că a avut succes, dar melodiile ce i-au fost încredinţate au obţinut premii şi datorită interpretării sale originale.

Ambasador al gesturilor umanitare
Şi cinematografia a avut de câştigat de pe urma prezenţei sale fermecătoare. „Filmele în care am jucat, din fericire, s-au reluat la televiziune, spre bucuria multora. «Veronica» şi «Veronica se în­toarce», regizate de Elisabeta Bostan, pe muzica lui Temistocle Popa, «O fată fermecătoare», «Împuşcături pe portativ», «Melodii, melodii» au rămas pe lista peliculelor de succes. Profit de împrejurare pentru a-i felicita pe tinerii care au preluat compoziţia proprie «Lasă-mi toamnă pomii verzi», inspirată de versurile Anei Blandiana şi care i-au adus un suflu nou, contemporan.” De numele Margaretei Pâslaru se leagă şi numeroase activităţi cu caracter umanitar: „Din 1993 şi până în prezent m-am implicat în acţiuni cu un caracter caritabil, prin muzică. Ele vorbesc de la sine. Devenind membră de onoare a prestigioaselor organizaţii UNICEF, în 1996, şi Crucea Roşie, în 2000, fac muncă voluntară cu plăcere, ca această apreciere să nu rămână doar pe diplomă, ci să aibă acoperire şi în fapte.” Întrebată despre planurile din acest an, Margareta Pâslaru ne-a mărturisit că are trei proiecte pe care le va lansa în toamnă, surprize prin care va onora colaboratorii de-o viaţă.

„Cel mai durabil succes este acela imprimat în sufletul admiratorilor”

„Doamnă Margareta Pâslaru, aţi revoluţionat muzica uşoară românească, deschizând calea multor artişti. Genul şi vocea inconfundabile continuă să încânte şi astăzi generaţii mai noi sau mai vechi. Vă mulţumim că existaţi!” (Florence Bedreagă, Rompres)

„O provocare artistică singulară”

Ce poate fi mai frumos la ceas aniversar decât să-ţi fie alături prietenii şi colaboratorii de-o viaţă. Gândurile lor frumoase şi calde au însoţit-o pe Margareta peste tot. Iată doar câteva dintre ele: „În muzica uşoară românească, prezenţa Margaretei Pâslaru a fost şi rămâne o provocare singulară artistică, fiindcă nu este uşor să ataci - vreme de cinci decenii - muzica, teatrul, cinematografia la pragul superior al performanţei profesionale“. (Viorel Cosma - muzicolog) „Pentru glasul ei unic, cu sonorităţi de bucium şi harfă, pentru talentul ei impetuos, şlefuit cu atâta inteligenţă şi ambiţioasă stăruinţă, Margareta a primit recompensa maximă: dragostea credincioasă şi definitivă a publicului. Câţi artişti nu şi-ar da viaţa pentru o iubire de o jumătate de secol?“. (Sanda Faur - scriitor)

Mira, „Racul înaintaş”

Ea a dat glas privighetorii lui Macedonski. Glasul profund, amplu, cu un ambitus deosebit a scris istorie în muzica uşoară românească. Puţini ştiu că versurile celebrului cântec „Mulţumesc, iubită mamă” sunt scrise de Corneliu Vadim Tudor. Nu mulţi şi l-ar închipui pe înverşunatul politician de astăzi un om aplecat spre poezie. Şi totuşi, Mirabela Dauer sau Mira, după cum îi spun prietenii, îi datorează o parte din nemurirea ei. A avut un parcurs tumultuos. Nu a putut realiza nimic fără o muncă asiduă şi tenace. Nimic nu i-a venit de-a gata. A trebuit să se lupte pentru fiecare bucăţică de succes. Şi totuşi, cumva, undeva, ursitoarele i-au hărăzit făpturii aceleia mici cu suflet şi voce mare un destin strălucitor.

Mirabela, de la sport la portativ...
A visat să devină sportivă de performanţă, dar paşii au călăuzit-o spre o carieră artistică de excepţie. Tatăl său şi-a dorit cu îndârjire să aibă şi băiat, şi fată, dar Dumnezeu i-a dat-o pe Mirabela, care era şi băiat, şi fată la un loc. În copilărie, fotbalul şi baschetul erau sporturile sale preferate, dar şi gimnastica. „Profesoara mea de gimnastică de atunci m-a auzit cum mai lălăiam eu pe la ore şi m-a trimis la Casa de Cultură «Turturele», ce se afla pe undeva, prin zona Poştei Vitan. Acolo cânta Orchestra Mare a Radioului, şi joia, sâmbăta şi duminica erau seri de dans. Plătea lumea bilet şi mergea acolo ca să danseze. Eu cred că aveam vreo 9-10 ani şi nu aveam voie să merg la dans, însă mergeam să cânt”, îşi aminteşte simpatica artistă.

„Nimeni nu ştia că eu cântam în local”
Pe când era elevă, în vacanţe, a început să cânte în restaurante. Se farda cu mină de creion şi cânta piese din repertoriul Ritei Pavone şi al Ivei Zanicchi. De fiecare dată era punctuală: „Mă întorceam acasă la ora 21:00 şi nimeni nu ştia că am cântat pe terasa vreunui restaurant.” Parcursul urmat a fost unul firesc: „Am cântat în formaţia Roşu şi Negru, cu Nancy Brandes, apoi, mai târziu, m-am înscris la Şcoala Populară de Artă, la clasa Floricăi Orăscu.” Dacă a existat însă o piesă care i-a schimbat destinul, aceasta a fost „Te aştept să vii”, cunoscută marelui public sub numele „Fotoliul din odaie”. Într-o zi, un tânăr compozitor pe atunci, Ionel Tudor, i-a încredinţat această piesă, iar versurile erau scrise de soţia sa, Andreea Andrei. În scurt timp, piesa a devenit şlagăr, era fredonată, se afla pe buzele tuturor, de la pitici până la bunici. De altfel, crezul Mirabelei, exprimat în nenumărate rânduri, este acela că nu interpretează nicio piesă dacă aceasta nu-i trezeşte o emoţie specială ei şi publicului. Fiecare piesă preluată de Mirabela este asemenea unui diamant neşlefuit. Ea îi dă strălucirea şi culoarea de care are nevoie ca să fie admirată.

15.000 de cubanezi i-au cântat „La mulţi ani”
Mirabela Dauer nu crede într-o stea norocoasă. „La mine nu a funcţionat niciodată chestia cu norocul şi cu întâmplarea. Nu vreau să-l mânii pe Dumnezeu, dar cred că la mine a funcţionat numai munca. Dacă există o stea numită muncă, atunci da, aceea a fost a mea.” Fiind atentă la ce se întâmplă acum pe toate posturile, cu tot felul de horoscopuri, Mira nu ştie ce să mai creadă. I-a rămas însă în suflet ceea ce a citit într-o cărticică veche cu zodii care a aparţinut bunicii sale: „Zodia Racului este una cu doi paşi înainte şi trei înapoi. Sunt stăruitoare şi tenace, niciodată leneşă. Cineva din Radio îmi spunea că sunt „Racul înaintaş”. Cred că dacă în viaţa reală aş fi rac adevărat, şi în oală, când aş fierbe, m-aş mişca şi aş sări de acolo”. Referitor la ziua sa de naştere, Mirabela îşi aduce aminte cu drag de două dintre acestea, foarte speciale pentru sufletul său: „Una a fost în Cuba, în 1983, acum 25 de ani, la un festival.

Am ajuns la Havana pe 2 iulie şi pe 9 era ziua mea. A fost superb. O orchestră de 50-60 de persoane şi 15.000 de spectatori s-au ridicat în picioare şi mi-au cântat „Happy Birthday”, iar pe scenă am primit un coş imens, cât un sfert din scenă, cu mariposa, floarea lor tradiţională, aşa cum sunt tuberozele la noi. Cea de-a doua aniversare de care îmi aduc aminte cu plăcere este aceea de acum trei ani, când stabilisem să îmi sărbătoresc ziua undeva după 11 noaptea, după spectacol. Nu am chemat pe nimeni, eu de obicei nu anunţ. Cine vrea să vină e binevenit. Am rugat-o pe o prietenă de-a mea, care era director de hotel şi care făcuse o terasă special pentru noi, artiştii, să pregătească totul. Când am ajuns de la spectacol, pe la 11:30 noaptea, erau adunaţi acolo toţi prietenii mei. Nu ştiu cum au ajuns şi cine i-a chemat. Copleşitoare a fost şi surpriza pe care mi-o făcuse prietena mea, Cornelia Catanga, venind special de la Bucureşti cu soţul său. A fost o noapte de vis, ce mai! Am chefuit până la 7 dimineaţa.”
Citat: „Sunt fericită că Dumnezeu nu m-a înăsprit şi că pot să mă bucur de orice. Noi, artiştii, nu suntem oameni bogaţi, dar încercăm să ne facem între noi mici bucurii, şi de aceea mă bucur de orice, cât de mărunt ar fi el, fiindcă ştiu că e muncit, nu furat”

Dedicaţie de la preşedintele Traian Băsescu
Declaraţia care i-a mers drept la suflet artistei noastre dragi şi pe care o ţine la loc de cinste pe site-ul său este cea a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu: „Toată admiraţia pentru un om şi o carieră care mi-au bucurat tinereţea şi înfrumuseţat maturitatea. Mi-eşti dragă, Mirabela!”

Ana-Maria Gomboş
Sursa:
http://www.taifasuri.ro/taifasuri/la-taifas/247-margareta-paslaru-i-mirabela-dauer.html

La multi ani ,Margareta Paslaru

La multi ani ,Margareta Paslaru! Data și locul nașterii 9 iulie 1943 (67 de ani) , Bucureşti , România Biografie Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariție in public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini. După o carieră de excepție, distinsa artistă a fost sǎrbǎtorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. Anul 2010 i-a adus artistei cu multiple valențe „Trofeul Electrecord“ la împlinirea unei jumătăți de secol de la prima înregistrare discografică. Vom puncta succint câteva etape, activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu. Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată câștigătorilor români la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenada“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În urmatoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961 Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori din raionul Grivița Roșie. Impresionat de timbrul aparte, grav, al Margaretei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru ea „Chemarea mării“ (cunoscut și sub numele "Și-n apa mării"). În interpretarea originală a tinerei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio București și marchează debutul pe discuri Electrecord. Astfel, Margareta și discul nr.3002 bat recordul vânzărilor de muzică ușoara in 1961. Discul de Aur primit în 1968 o catapultează la Cannes în 1969 unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M. și apare pe aceeași scena cu Ginette Reno, James Last, Tunes Dizzeie, Muslim Magomaev, Patty Bravo, Jaffa Jarkoni, Juan Manuel Serrat, Amalia Rodriguez, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano. A studiat: pian, balet, pictură, cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultura si Arta ( Ministerul Culturii) clasa Camelia Dăscălescu. [modificare]Vocea succesului Vocea versatilă a Margaretei a inspirat 65 de compozitori care i-au incredințat sute de melodii: Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu si mulți altți. Unii creatori au scris special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor Chemarea mării - George Grigoriu, Cum e oare? - Florin Bogardo, Două rândunici - Radu Șerban, Va vani o clipă - Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica - Temistocle Popa, O mască râde, o mască plânge - V. Veselovschi, Mediterana (cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră")- Ion Cristinoiu, Cine știe - Horia Moculescu și câte și mai câte, difuzate și in prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creaza un repertoriu vast, la care se adaugă șlagare internaționale: „Trandafirii tăi“, „In grădina bucuriilor“, „Harap Alb“, „Spuneam ca nu-mi pasă“ (Bui,Bui), „Poate vreți sa dansați“ (Prego), „Gelosul“, „Acesta e cântecul meu“ etc. De-a lungul anilor repertoriul s-a îmbogāțit ajungând la peste 680 de melodii înregistrate la Radio, Electrecord, Televiziune, piese cântate în turneele din țara și străinătate, a căror evidența a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață evoluează cu aplomb ca actrița în teatru și film, abordează folclorul, începe sa compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian. În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi ofera Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României in palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație Rolf Albricht și creâdu-și coregrafia. Invitată să cânte și in străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani. În 1981 Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care Își schimbă costunația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă ascendentă în cariera versatilă a marei artiste. Compozitoare - textieră Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație in generație: Timpul, Dacă ai ghici, Diamant fermecat si altele, triumfă Lasă-mi toamnă pomii verzi! inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagar solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio si pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" Radio România Actualitați, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. Selecțiuni din primul Caiet tipărit „Margareta Pâslaru si creațiile sale“ (voce si pian): Timpul (muzică și text); Dacă ai ghici (muzică și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o fantana (versuri Elena Farago); Tatal nostru - rugăciune; A nimănui sunt (muzică și text); Ceasul e un vrăjitor (muzică și text); Cheia fericirii (muzică și text); Bunicii mei (muzică și text); Dambovita apa dule (muzică și text); Țigara (muzică și text); Regret (muzică și text); Tata (muzică și text); Nu! (versuri Virgil Carianopol); Avioane de hârtie (muzică și text), Dragoste flămandă (muzică și text) , Ce bine ar fi (muzică și text), Soldațelul (muzică și text); Emotii, ciudate sentimente(muzică și text); Alergători de cursă lungă (muzică și text); Bâlbâitul (muzică și text); Balada focului (muzică și text); Pasiunea (muzică și text); Turneul (muzică și text); Duminica fără el (muzică și text); E o lupta în toate cele (muzică și text); Bucuria de a canta (muzica si text); Ghimpii (versuri Lucian Blaga); Vreo zgâtie de fată (versuri Mihai Eminescu); Riscul (versuri Adrian Păunescu); Inapoierea cheii (Mi-e dor) (versuri Nichita Stănescu); Tulburatoare e aceasta primavara (muzică și text); Toate, toate trec (muzică și text); Spune tu care știi atât de multe (muzică și text); Eu și timpul (versuri Virgil Carianopol); Nu vreau să moară florile de măr (versuri Agatha Grigorescu Bacovia); Ecou, ecou, ecou (muzică și text); Mai bine soarta lui Sisif (versuri Ion Horea); Despotici în uimire (versuri Constanța Buzea); Si viata merge mai departe (versuri Constanța Buzea); Voronet (versuri Constanța Buzea); Romanța soarelui (versuri Ion Minulescu); Tare-am fost (versuri Virgil Carianopol); Păsările nu mor niciodată (text Ovidiu Dumitru cu o adaptare dupa Mihai Eminescu); Flăcări (versuri Virgil Carianopol); Septembrie (versuri Romulus Vulpescu); Am cântat (versuri Virgil Carianopol); Fericirea mult visată (muzică și text); Iubindu-te (versuri Mariana Dumitrescu); Our day childern's day (muzica si text); muzica pentru doua episoade din serialul de desene animate "Mihaela" de Nell Cobar "Bravo Mihaela" si "Mihaela are probleme" ș.a. Actrița de teatru și film 1964 - Margareta Pâslaru a fost distribuită de maestrul Liviu Ciulei, alături de Toma Caragiu, în piesa Opera de trei parale de Bertold Brecht, în rolul Polly Peachum, la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra". Piesa s-a jucat in 400 de reprezentații și a beneficiat de o distribuție de excepție, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, George Maruță și Rodica Tapalagă. 1966 - „Tunelul” regia Francisc Munteanu. Margareta Pâslaru caștigă diploma de debut în cinematografie pentru rolul dramatic Iulia, din coproducția româno-sovietică Tunelul la cea de-a III-a ediție a Festivalului national al filmului Pelicanul de Aur care a avut loc la Mamaia. În film Margareta i-a avut ca parteneri pe Emerich Schäffer, Ion Dichiseanu; mai apar Ștefan Bănică, Florin Piersic. Au urmat filmele: 1967 - „Un film cu o fată fermecătoare” - regia Lucian Bratu, cu Margareta Pâslaru,Ștefan Iordache,Marin Moraru,Emerich Schäffer, 1968 - „Împușcături pe portativ” - regia Cezar Grigoriu, cu Margareta Pâslaru,Cornel Fugaru, Nae Roman, Stefan Banica, Puiu Călinescu si invitata de culoare Nancy Holloway. 1972 - „Veronica” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan. 1973 - „Veronica se întoarce” - regia Elisabeta Bostan, cu Margareta Pâslaru, Lulu Mihăescu, Florian Pittiș, Dem Rădulescu, Vasilica Tastaman, Angela Moldovan. 1976 - „Gloria nu cântă” - regia Alexandru Bocăneț, cu Margareta Pâslaru alături de Toma Caragiu,Constantin Diplan,Horațiu Mălăele, Tora Vasilescu. 1978 - „Melodii, melodii” - regia Francisc Munteanu, cu Margareta Pâslaru, Cornel Constantiniu, Jean Constantin, Ion Dichiseanu. 1979 - „Clipa” - regia Dinu Săraru, rol episodic, Margareta Pâslaru, o țărancă din filmul „Clipa”, ipostază inedită. Supervedeta anilor '60-'70 evolueaza în deceniile următoare, devenind „O legendă vie a României, o artistă cu totul specială“ cum scria Jurnalul Național în 9 iulie 2008. Florence Bedreaga spunea „Ați revoluționat muzica usoară românească, deschizând calea multor artiști. Genul si vocea inconfundabile continuă să incânte și astăzi generații mai noi sau mai vechi. Va mulțumim că existaȚi“. Revista Cinema prin Mircea Alexandrescu a numit-o „personajul Margareta Pâslaru “ în anul 1969. Margareta, având „un timbru cu rezonanțe de violoncel“ (Doru Popovici, compozitor, Informația - 1981) a ocupat primul loc în clasamentul de popularitate, timp de 72 de luni consecutiv în sondajul național al revistei "Flacăra" 1967-1972. Sondajul a fost întrerupt, dar ascensiunea Margaretei Pâslaru a continuat. Margareta Pâslaru a mai fost numită in presă vedetă, zână, regină, divă, dar în emisiunea «Nașu'», domnia sa a declarat: „eu raman un artist“. Scânteia Tineretului (marți-18 martie 1969) Margareta Pâslaru ne răspunde „Cum vă simțiți ca vedetă internațională?” - Drept să vă spun, am auzit atâtea interpretări date termenului de vedetă, încât nu mă angajez cu vreun răspuns până ce nu definesc eu ce înteleg prin aceasta. Ar exista o variantă a termenului, caracterizată prin ifose, atotștiutorism, indecență, mă rog tot ceea ce se spune despre un artist care „face pe vedeta”. Dacă e să accept realmente denumirea de vedetă, apoi înteleg prin ea muncă, seriozitate, pasiune, perseverență, tot ceea ce face ca prin comportament artistic să dobândești aprecierea unanimă. Compozitorul Doru Popovici - Informația 1981: „În ultimii ani, Margareta Pâslaru a atras în mod deosebit atenția prin talentul ei - real - de compozitoare. Se remarcă din ce în ce mai mult, bogata-i inventivitate melodică și ritmică și acea intuiție rară de a genera mult râvnitele șlăgare, niciodată banale, întotdeauna pline de vitalitate!“ Compozitorul Paul Urmuzescu - CD „Margareta forever“ 2006 - „Părerea mea este că ce a reprezentat Maria Tănase pentru muzica populara, Margareta - un unicat de talent - este pentru muzica ușoară și va rămâne în istoria marilor artiști“ Muzicologul Viorel Cosma - Aula Uniunii Compozitorilor 2008: „(...) O activitate care o surprinde atât ca interpretă de muzică populară, muzică usoară dar, in același timp, chiar și de compozitoare. Margareta Pâslaru figurează in Lexiconul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (...)“ [modificare]Recunoasterea valorii Margareta Pâslaru lansează șlagăr după șlagăr, inspirând 65 de compozitori care scriu pentru ea. Este câștigătoare a numeroase premii peste hotare și in țară, la aproape toate edițiile Concursului de Creație și Festivalului de muzică ușoară românească Mamaia. 1961 - Premiul I solist vocal - Margareta Pâslaru la Faza Orașenească al celui de-al VI-lea Concurs al Artiștilor Amatori 1963 - Premiul Uniunii Scriitorilor: „Cum e oare?” (Florin Bogardo/Madeleine Fortunescu) interpretă Margareta Pâslaru; Primul Concurs și Festival de Muzică Ușoară Românească Mamaia Mențiune - „Soarele e-ndrăgostit de Mamaia“ (Dinu Șerbănescu/Aurel Felea) interpretă Margareta Pâslaru; Primul Concurs și Festival de Muzică Ușoară Românească Mamaia 1964 - Mențiune „Două rândunici” (Radu Șerban/Constantin Cârjan) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia Mențiune - „Ochii tăi” (Gelu Solomonescu/Teodor Balș) interpretă Margareta Pâslaru 1965 - Premiul Radioteleviziunii „Cu tine” (V.Veselovschi/Aurel Storin) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia Mențiune - „Seri la malul mării” - (Sile Dinicu/Aurel Felea) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia 1966 - Diploma de debut în cinematografie cu rolul Iulia, în „Tunelul”, la Festivalul Național de Film „Pelicanul de Aur” Mamaia, editia a III-a 1968 - Menţiune "Cerbul de Aur" - Braşov - România 1968 - Premiul III la Festivalul Internațional de la Sopot-Polonia 1968 – Discul de Aur (Romania) 1969 - Premiul II „Să nu uităm să iubim trandafirii” - (Florin Bogardo/Ovidiu Dumitru) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia 1969 - Trofeul MIDEM - Discul de Marmuri - Cannes , Franti (discul de Marmuri) 1970 - Premiul I - „Această taină să rămână între noi” (Radu Șerban/Mihai Maximilian) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia Premiul II - „Mamă, dă-mi un sfat” (Vasile Veselovschi/Mihai Maximilian); interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia 1970 - Premiul "Sony", Festivalul International - Tokyo - Japonia 1971 - Mentiune - „Soarele dragostei” (George Grigoriu /text Romeo Iorgulescu) interpretă Margareta Paslaru; Festivalul Mamaia Mențiune - „Zarzărul” (Aurel Manolache/Sașa Georgescu) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia 1971 - Premiul Presei, „Festivalul Presei” din Ankara - Turcia 1971 - Premiul special al Presei, Festivalul Internațional - Malta 1973 - Premium I "Stelele" ( George Grigoriu / Îngerul Grigoriu si Romeo Iorgulescu ), Margareta Pâslaru interpeak; Festivalul Mamaia Mențiune - „La noi” (Aurel Manolache/Sașa Georgescu) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia Mențiune - „Cântă un ciobanaș” (Temistocle Popa) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia Mențiune - „Și m-am trezit că iubesc” (Temistocle Popa /Aurel Storin) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia 1975 - Premiul I - „Melodiile dragostei” (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia Premiul I - "Ballade" ( Radu Şerban / Aurel grosime ) interpreteze în duet Margareta Pâslaru cu Marina voce; Festivalul Mamaia Premiul II - „Aici la mine acasă” (George Grigoriu/Angel Grigoriu-Romeo Iorgulescu); interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia Mentiune - „Numai cerul si pământul” (Vasile Vasilache jr./Gheorghe Vâlcu) interpretă Margareta Pâslaru; Festivalul Mamaia 1979 - Premiul de creație - „Pasărea maiastră”; muzica Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, la Festivalul Tineretului - București. 1981 - Premiul de creație - „Diamant fermecat”; muzica Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru,la concursul TV „Șlagare în devenire” 1996 - Membră de Onoare - UNICEF România 1996 - Membrii de Onoare - UNESCO România - Clubul 1997 - Invitată de Onoare la Festivalul Internațional Cerbul de Aur – Brașov 1998 - Distincția Umanitarismului - Los Angeles - US oferită de Camera de Comerț California-România 1999 - Invitată de Onoare la Gala UNITER – București 1999 - Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc” - revista „Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor 2000 - Cetățean de Onoare al Municipiului București 2000 - Membră de Onoare a Crucii Roșii Române 2002 - Premiul " Women of Excellence "Categoria Arta si umanistica - Union County - NJ, Statele Unite ale Americii 2003 - Telly Award - finalist bronz - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională Telly * Awards care a avut loc în Cincinnati Ohio 2004 - " aur Classic Telly Câştigător "- Categoria culturale - de la 25 CEA Aniversare Telly Awards în Cincinnati Ohio 2004 - " Premiul de Communicator Distinction "pentru" Muzica Forever "(TV prin cablu / category program educaţional), în Arlington Texas 2005 - Premiul cameraman de distincţie , categoria TV / Program / ​​Arta - "Best Of .. Artişti şi arta lor", Arlington Texas 2006 - Premiu pentru întreaga activitate - Gala „Femei de succes” 2006 - Premiul de Excelență VIP - Ediția LXXIIV Septembrie 2006 - Radio România - 78 de ani, Diploma de Excelență pentru întreaga activitate 2006 - Trofeul TVR50 și Premiul de Excelență VIP - Ediția LXXIIV Septembrie 2007 - Premiul de Excelență pentru întreaga activitate acordat de Radio România Actualități 2007 - Diploma de merit pentru excepționala implicare în sprijinirea persoanelor dezavantajate la seara România Actualități - Callatis, 12 Iulie 2007 - „Steaua Margareta Pâslaru“ inaugurată pe Aleea Stelelor de Mare - Mangalia, 12 iulie 2008 - Medalie și Diploma de onoare „Cerbul de Aur 40” Festival Internațional Brașov 2008 - Premiul de Excelență - 50 de ani de la debut - acordat de MediaS. 2008 - Premiul pentru Intreaga Carieră - Premiile Confidential ediția a III-a. 2008 - Diploma Aniversară „Radio Romania 80” la implinirea a 80 de ani de existenta a radioului public. 2008 - Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contributia exceptionala la imaginea Romaniei. 2009 - TVR - Trofeul „Învingătorii Timpului” pentru o viață dedicată artei. 2009 - Diploma „Mihai Maximilian“ oferită de Fundația StelaR Margaretei Pâslaru pentru contribuția specială adusă revistei romanești 2009 - Diploma de Excelența „Omul Anului 2009“ Israel - pentru performanțe deosebite În domeniul teatrului și muzicii. 10 pentru România - 10 pentru Israel. 2010 - Diploma de Excelenta oferită de Casa de Discuri Electrecord pentru fidelitatea Margaretei Pâslaru fața de Electrecord 2010 - Diploma de Excelență Artistică pentru colaborarea Margaretei Pâslaru cu echipa „Top Romanesc“, Radio România Actualități. 2010 - Trofeul Electrecord creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare discografică la Casa de Discuri Electrecord 2011 - „Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania “ a fost aleasa Margareta Paslaru, 4 februarie 2011 - Premiul pentru Excelență Margareta Pâslaru o viață dedicată muzicii si carității - Premiile Confidențial TV, aprilie Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Margareta_P%C3%A2slaru  Colaj Margareta Paslaru