.jpg)
Născută în Bucureşti la 9 iulie 1943, Margareta Pâslaru este o personalitate complexă a culturii româneşti. A copilărit într-un mediu artistic, a pozat cap de expresie, atât pentru bunicul ei sculptorul Ion Dimitriu Bârlad cât şi pentru colegul lui, sculptorul Ion Medrea. A studiat harpă, baletul cu Floria Capsali, pianul cu Lia Romaşcu, pictură cu prof. Tofan la Institutul de arte Plastice "Nicolae Grigorescu". Joacă rolul copilului pe scena operei în "Madame Butterfly" de Puccini, devenind în 1948 membru provizoriu în Sindicatul Artiştilor.
Cea care avea să devină legenda vie a muzicii uşoare româneşti şi-a afirmat exploziv talentul la numai 15 ani. În 2008, la aniversarea a 50 de ani de la debut, Margareta a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Bucureşti; 65 de compozitori i-au încredinţat creaţiile, unii scriind special pentru ea, George Grigoriu, Radu Şerban, Temistocle Popa, Ion Cristinoiu, V. Vasilache Jr, Florin Bogardo, Laurenţiu Profeta, ş.a.. Interpretează muzică uşoară şi folclor, este compozitoare şi textieră, a avut mare succes în show-uri TV, a abordat cu aplomb filmul şi teatrul fiind considerată un talent nativ deosebit şi cu resurse artistice nebănuite.
Margareta Pâslaru - poza 3
În 1958 debutează în muzica uşoara la Casa de Cultură Griviţa Roşie, în 1959 apare în diferite transmisii cu artişti amatori, iar în 1960 este invitată în studioul Televiziunii Române, Str. Moliere.. În acelaşi an, vocea de excepţie a Margaretei, cu timbrul său unic, îi aduce Premiul I pe Capitală la Festivalul Artiştilor Amatori. Urmează cursul de perfecţionare de pe lângă C.S.C.A. - Consiliul de Stat pentru Cultură şi Artă - clasa Cameliei Dăscălescu. În 1963 devine studentă la Drept - Facultatea de Ştiinţe Juridice, dar invitată la Teatrul L.S. Bulandra pentru a juca în piesa "Operă de trei parale" Margareta întrerupe cursurile. Tot în '63 devine membru A.T.M.
Margareta Pâslaru - poza 1
În 1964 regizorul Liviu Ciulei o distribuie în rolul Polly Peachum din "Operă de trei parale" de B. Brecht avându-l ca partener pe Toma Caragiu. Margareta impresionează atât publicul cât şi criticii de artă de-a lungul a 400 de reprezentaţii. DINU SĂRARU: "O revelaţie în spectacol o constituie Margareta Pâslaru: talentata interpretă de muzică uşoară, distribuită de regizor în dificilul rol Polly, face dovada unor certe calităţi actoriceşti şi joacă alături de încercaţii săi parteneri, cu o siguranţă scenică remarcabilă. Iar interpretarea pe care o dă apoi cântecelor se face şi ea subliniată în mod deosebit, interpretarea cântecului despre "Jenny, logodnica piratului", unde virtuţile de cântăreaţă sunt puse în lumină o dată cu un bun joc actoricesc." (Luceafărul, ianuarie 1965)
La îndemnul Mariei Tănase, pe care a cunoscut-o în timpul repetiţiilor la teatru, Margareta Pâslaru începe să cânte folclor. MORNING STAR, Londra, 1974: "Margareta Pâslaru, star of stage, screen and TV, dressed in a peasant scarf and apron, sings two groups of folk songs in a voluptuous Dietrich-like voice."
Împreună cu Marina Voica, o altă cântăreaţă celebră a anilor '60, lansează un mare şlagăr, "Pe aripa vântului" dansând şi bătând castaniete. Solicitată de cei mai valoroşi producători de televiziune, Valeriu Lazarov, Alexandru Bocăneţ, Tudor Vornicu şi alţii, apare frecvent în emisiuni de varietăţi etalând un stil vocal versatil, mişcare scenică originală, purtând costume pe care şi le crează. Compozitorul Elly Roman - EDC 1217: "Izbucniri neaşteptate ale unor răzvrătiri vocale nemaiauzite până atunci, dădeau din capul locului o amprentă cu totul personală tuturor interpretărilor noii cântăreţe şi parcă prezenţei vuietului mării i se adăugau hăurile munţilor, pădurilor, câmpiilor noastre - toate găsindu-şi ecoul în această micuţă păpuşică modestă şi sârguincioasă. (...)"
În 1968, juriul internaţional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Menţiunea Cerbul de Aur, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediţii. Artista sărbătoreşte 10 ani de activitate printr-un "One Woman Show" cântând 23 de piese, unele, compoziţii proprii. În 1969 face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formaţie, Rolf Albricht, şi creându-şi coregrafia. Invitată să cânte şi în străinătate Margareta nu primeşte viză timp de 10 ani.
Câşigătoare a Discului de Aur Electrecord - CSCA 1968, primeşte în 1969 Trofeul MIDEM la Cannes, fiind prima româncă distinsă cu acest trofeu.
Lansează şlagăr după şlagăr, este solicitată la Televiziune, Sala Palatului, Sala Radiodifuziunii, Teatrul C. Tanase, Sala Polivalentă, Ansamblul folcloric "DOINA", stadioane, grădini de vară, spectacolele de la grădina Boema precum şi la Teatrul Radiofonic, înregistrări muzicale la Radio şi pe disc, Margareta devenind una dintre cele mai solicitate vedete ale timpului; "Un mit al muzicii uşoare româneşti" cum a numit-o maestrul George Grigoriu.
În 1966 debutează în film cu rolul Iulia în coproducţia româno-sovietică "Tunelul", regizat de Francisc Munteanu. Pentru acest rol dramatic primeşte Premiul pentru debut în cinematografie la Festivalul Filmului de la Mamaia "Pelicanul de aur", ediţia a III-a 1966. Criticul de film Călin Căliman: "Margareta Pâslaru atestă disponibilităţi interpretative majore în Tunelul." (Contemporanul, 1966)
În 1967 "Un film cu o fată fermecătoare" - regia Lucian Bratu, ne-o prezintă pe Ruxandra Vâncu, rolul principal feminin în care Margareta nu cântă, dar îi este remarcată interpretarea plină de naturaleţe alături de Ştefan Iordache, Marin Moraru, Grigore Gonta. Criticul de film T. CARANFIL: "De altfel se cuvine să adaugăm că dacă există o experienţă reuşită în acest film, aceasta este tocmai examenul dificil pe care l-a promovat Margareta Pâslaru. Ea a avut de făcut faţă unui rol de rară întindere, în care nu părăseşte ecranul din generic şi până la ultima întunecare a filmului, impresionând mereu prin spontaneitate, firesc, şi mai ales prin farmec, inspirat pus în valoare de fotografia operatorului Tiberiu Olasz.
1968 - "Împuşcături pe portativ" regia Cezar Grigoriu. Margareta joacă alături de Ştefan Bănică, Nae Roman, Cornel Fugaru şi grupul Sincron.
1973 - Elisabeta Bostan o alege pe Margareta în "Veronica", iar în 1974 în "Veronica se întoarce". Zâna, educatoarea severă, împărăteasa furnicilor se bucură şi azi de un imens succes.
1976 - Margareta Pâslaru joacă rolul unei frizeriţe alături de Toma Caragiu şi Diplan, în "Gloria nu cântă", filmul de debut al regretatului Alexandru Bocăneţ.
În 1978, Francisc Munteanu o distribuie pe Margareta în rolul Lia din comedia muzicală "Melodii, melodii". Caricaturistul Nell Cobar, creatorul filmelor de desene animate "Mihaela" îi oferă Margaretei şansa de a compune şi muzica de film, pentru două episoade.
1983 - Margareta Pâslaru îşi urmează soţul în SUA împreună cu fiica sa Ana Maria. Peste ocean devine pe rând consultant artistic, asistent director şi apoi director plin în diferite galerii de artă. Prin propria firma "M" Soul Productions realizează în calitate de scenarist, regizor, editor, emisiuni TV cultural-educative, pentru care obţine premiile "The Videographer Award of Distinction"; "Telly Award"; "The Communicator Award". Ca o încununare a tuturor activităţilor de peste ocean, Union County Commission şi Senatul statului New Jersey oferă Margaretei Pâslaru premiul „Women of Excellence" - 2002.
După 1989 artista vine frecvent în ţară unde lansează CD-uri şi DVD-uri care au o finalitate caritabilă cedându-şi drepturile de autor unor cauze nobile. În 2006, după 38 de ani de căsătorie, îl pierde pe soţul sau Gheorghe Sencovici, fostul campion la talere, inginer şi proprietarul firmei Info Prompt. Stă mai mult în ţară şi este omagiată şi premiată de diferite publicaţii, asociaţii, emisiuni TV. Jurnalul Naţional - 9 iulie 2008: "O legendă vie a României, o artistă cu totul specială, Margareta Pâslaru împlineşte astăzi 65 de ani"
2009 - Margareta importă conceptul Banca de Alimente şi îl implementează cu sprijinul Crucii Roşii şi al voluntarilor ei.
În 2010 Margareta Pâslaru este sărbătorită la aniversarea a 50 de ani de la primul disc şi primeşte Trofeul Electrecord, creat special pentru distinsa artistă. Totodată, lansează primul CD de autor "Lasă-mi toamnă, pomii verzi".
La 4 februarie, în cadrul Conferinţei Nationale, Margareta Pâslaru este numită Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 în Romania.
După sărbătorirea unei jumătăţi de secol, artista continuă activitatea pe alte lungimi de undă. Răspunde unor invitaţii la Radio, susţine tineri talentaţi, continuă să compună, lucrează la definitivarea cărţii autobiografice, pregăteşte noi proiecte de care cu siguranţă vom auzi.
Au contribuit la această pagină: marius93, Andrey9211, arhivaarhiva
Contribuie la această pagină şi câştigă DVD-uri!
