.jpg)
Când am venit pe lume în Delenii Ieşilor, Dumnezeu m-a miruit cu esenţa de bună mireasmă a comorilor noastre strămoşeşti.
M-a botezat în izvorul de la Cerbatoarea, m-a împărtăşit cu lacrima strămoşilor mei - cântecul popular - pe care-l port de-atunci în mine ca pe o binecuvântare.
Talentul pe care mi l-a dat Bunul Dumnezeu , îl înmulţesc învaţându-i pe elevii mei să respecte creaţia străbunilor noştri.
Talentul pe care mi l-a dat Bunul Dumnezeu , îl înmulţesc învaţându-i pe elevii mei să respecte creaţia străbunilor noştri, îi învăţ cântecul moştenit de mine de la rapsozii populari din satul meu (dar şi din locurile în care am poposit pentru un timp) pentru a-l duce mai departe ca pe o zestre de mare preţ.
Nu este osteneală mai de folos şi nici datorie mai vrednică de a fi împlinită, decît să-i facem părtaşi pe copii, pe tineri , la valorile spirituale moştenite de la străbuni .
Am scuturat de colbul uitării şi am readus la viaţă frumoasele straie de sărbătoare. Le-am îndemnat pe elevele mele să le poarte, fiindcă nu este deloc o ruşine, ci dimpotrivă, îmbrăcându-le vor retrăi visele celor care le-au creat cu pricepere şi multă migală.
Fiecare împunsătură de ac, fiecare culoare, fiecare motiv are o poveste, de parcă femeia ar fi vrut să-şi scrie pe creaţia sa viaţa, întru nemurire.
Cântecul, de la bocet la manifestarea lui cea mai dinamică este expresia celor mai profunde trăiri. Este poate cea mai reprezentativă formă de supravieţuire a spiritului unui neam.
Folclorul, sub toate formele lui de manifestare, reprezintă prin însumarea acestora expresia plenară a sufletului poporului respectiv.
Cântecul, ca parte a folclorului unui neam, reprezintă legătura acestuia cu divinitatea. Creaţia muzicală folclorică este şansa oamenilor poporului respectiv de a comunica cu Dumnezeu.
Indiferent dacă suntem acasă sau dacă suntem plecaţi, definitiv ori pentru puţină vreme, această zestre este tot ce avem. Este tot cea ce ne rămâne când nu mai avem nimic. Este bogăţia noastră cea mai sigură.
Indiferent de măsura talentului nostru, indiferent dacă suntem sau nu în ţară, este de datoria noastră să transferam acest patrimoniu, acest filon al legăturii cu Divinitatea, alor noştri din generaţia mai tânără. Este şansa pe care le-o oferim să-L cunoască pe Dumnezeu cel Viu.
Cei talentaţi de asemenea trebuie să-şi folosească darul primit, să-l pună în slujba apărării valorilor străbune ce ni s-au transmis din generaţie în generaţie.
Intelectualitatea trebuie să simtă ceea ce este sacru în această zestre primită ca sinteză a simţirii generaţiilor anterioare şi nu ca pe ceva foarte facil şi nedemn de statutul ei.
Trebuie facută filtrarea valorilor de nonvaloare şi promovarea lor ca atare;
Încurajarea adevăraţilor creatori prin mediatizarea mult mai mare, inclusiv prin remunerarea prezenţelor la radio şi pe micul ecran.
Este necesară protejarea creaţiei contra furturilor care se practică;
Este necesară deschiderea de centre de cultură tradiţională in diaspora;
Deasemenea este necesară aducerea la cunostinţa celor din străinatate a creaţiilor autentice, de certă valoare şi comentarea de către specialişti a elementelor din care reiese valoarea.
În categoria evenimentelor care marchează intrarea între limitele unor perioade benefice, ar trebui încadrate, credem noi, apariţiile grupurilor artistice "Boboceii" şi "Floricica" din Bacău, graţie strădaniei unei extrem de tenace şi pasionate slujitoare a cântecului popular din Moldova, profesoara Maria Şalaru. De ce? Fiindcă odată cu apariţia acestor grupări artistice, se poate vorbi, de renaşterea spiritului autenticităţii în creaţia folclorică românească pentru copii şi tineret. Ori, ce poate fi mai subtil, mai discret şi în acelaşi timp cu şanse mai mari de perenitate decât predarea creaţiei tale pe mâinile unor copii şi ale unor tineri foarte talentaţi?! Este un minunat serviciu pe care îl poţi face unui valoros patrimoniu care se măsoară în secole de profunzime şi vaste teritorii de frumuseţe.
Curăţenia şi limpezimea vocilor copiilor este garanţia că esenţa înţelepciunii unui neam longeviv şi viguros, neamul românesc, se transmite mai departe în timp, pe căile cele mai lipsite de poluare.
Le urăm succes deplin în continuare pe drumul frumosului şi autenticităţii!"
Prof. Univ. Dr. Ing. Ioan P. Viziteu
...Unele destine se interferează sau se însoţesc, pentru a urma o lucrare a pământului sau a Cerului. O asemenea bună-facere ne-a adunat în anii '80 la Orchestra de muzică populară "Plaiurile Bistriţei" din Bacău. Frumoasă şi folositoare lucrare! Cu toate posibilităţile limitate existente atunci, am reuşit să adunăm - ca într-un harnic stup - multe suflete înzestrate şi generoase.
Printre cei care aveau chemare pentru arta folclorică, a coborât dinspre dealurile Hârlăului şi o fată din Deleni. Era şi este astăzi Maria Şalaru. Născută la vatra străbunelor tradiţii româneşti, această creangă de moldovean a asimilat seva din arborele cu puternice rădăcini al folclorului nostru. Am simţit filonul de fior neaoş din glasul şi din sufletul său. A înfrunzit, a înflorit şi acum dă bune roade pe meleagul băcăuan.
Participările interpretei Maria Şalaru la spectacole, înregistrările radio, emisiunile de televiziune, ne aduc mireasma cântecelor moldoveneşti străvechi şi mai recente. Spiritul practic al pământului nostru se întâlneşte în unele şiraguri de cântece, dar mai cu seamă în romanţe, la care m-a atras inspiraţia mai ascunsă a melosului din colţul sufletului.
De relevat este şi prezenţa unor motive în muzica acestor romanţe, proprii simţirii sale. De bună seamă, cunoaştem şi am simţit participarea sa afectivă şi responsabilă în multe întâlniri cu grupul său drag de copii "Floricica", frumuseţea şi autenticitatea acestui mesaj artistic. Aici a continuat ea să prelungească lucrarea pe carea asimilat-o în anii fructuoşi, la stupul orchestrei "Plaiurile Bistriţei".
Lăudabila valorificare a cântecului băcăuan, dar şi a celui din vatra sa natală, cea a Delenilor, efortul de a transmite peste valorile tradiţiilor noastre.
Prof. George Sârbu, dirijor şi folclorist
....Deşi născută în judeţul Iaşi, pe dealurile Hârlăului, Maria Şalaru şi-a legat la maturitate numele de Bacău, de Ansamblul ''Plaiurile Bistriţei''. A dat tot ce a avut mai bun aici, însă nu s-a mulţumit doar cu harul său, punându-se şi în slujba descoperirii şi promovării micilor talente în arta cântecului şi dansului popular.
Nu este o mlădiţă a acestor locuri. Pe Maria Şalaru, Dumnezeu a sădit-o cu griă pe dealurile ieşene ale Deleniului, pentru a o altoi mai târziu la pomul folclorului băcăuan. Mlădiţa a înfrunzit, a înmugurit şi a rodit în cadrul Ansamblului folcloric ''Plaiurile Bistriţei''. Crezul Mariei Şalaru este că folclorul uni neam reprezintă legătura acestuia cu divinitatea. Cântecul, de la bocet la manifestarea lui cea mai dinamică, este expresia celor mai profunde trăiri. Este cea mai reprezentativă formă a spiritului unui neam.
Folclorul, sub toate formele lui de manifestare, reprezintă prin însumarea acestora expresia plenară a sufletului poporului respectiv. Creaţia muzicală folclorică este şansa oamenilor de a comunica cu Dumnezeu. Indiferent dacă suntem acasă sau suntem plecati, definitiv ori pentru puţină vreme, această zestre este tot ce avem. Este tot ceea ce ne rămâne când nu mai avem nimic.
''Cântecul popular este bogăţia noastră cea mai sigură. Indiferent de măsura talentului nostru, indiferent dacă suntem sau nu în ţară, este de datoria noastră să transferăm acest patrimoniu, acest filon al legăturii cu Divinitatea, alor nostri cu generaţia mai tânără. Este şansa pe care le-o oferim să-L cunoască pe Dumnezeu cel Viu. Cei talentaţi de asemenea trebuie să-şi folosească darul primit, să-l pună în slujba apărării valorilor străbune ce ni s-au transmis din generaţie în generaţie'', este de părere artista.
''Copilul'' Mariei Şalaru, ''Floricica'' - Ajunsă la vârsta de cinci ani, asociaţia culturală ''Floricica'' este ''copilul'' drag al Mariei Şalaru în care i-a adunat laolaltă pe alţi copii frumoşi şi talentaţi. Floricica descoperă, iniţiază şi promovează copii talentaţi în arta interpretării cântecului şi dansului popular, militează pentru păstrarea obiceiurilor populare româneşti, a valorilor spirituale pe care neamul nostru le-a moştenit din moşi-strămoşi, le-a păstrat cu sfinţenie şi le va preda mai departe celor tineri ca pe o ''zestre de mare preţ''. ''Talantul'' pe care i l-a dat Dumnezeu Mariei Şalaru îl înmulţeşte învăţându-i pe elevii săi să respecte creaţia străbunilor.
''Nu este osteneală mai de folos şi nici datorie mai vrednică de a fi împlinită, decât să-i facem părtaşi pe copii la valorile spirituale moştenite de la stăbuni. Am scuturat de colbul uitării şi am readus la viaţă frumoasele straie de sărbătoare. Le-am îndemnat pe elevele mele să le poarte, fiindcă nu este deloc o ruşine, ci dimpotrivă, îmbrăcându-le vor retrăi visele celor care le-au creat cu pricepere şi multă migală'', se destăinuie Maria Şalaru.
Prin asociaţia culturală ''Floricica'' ea a continuat să prelungească lucrarea pe care a asimilat-o la ''Plaiurile Bistriţei''. Festivalul folcloric ''Bobocel de la Bacău'' organizat de această asociaţie, desfăşurat pe parcursul a trei zile, primele din iunie, care marchează Ziua Internaţională a Copilului, poate fi considerat o rampă de lansare pentru copii, în cadrul căreia micii artişti îşi pot manifesta talentul. Astfel, mulţi dintre participanţii la ediţiile anterioare ale acestui festival au reuşit să se facă remarcaţi şi în emisiuni de radio şi televiziune, au fost promovaţi şi au câşigat concursuri de gen. La Antena 1, ''Vreau să fiu mare vedetă'', Dumitru Hodoroabă, Ştefan Negru sau Iustin Vezeteu au câştigat inima telespectatorilor şi al juriului. La Romantica Tv, in concursul ''Mândre-s cântecele noastre'' Georgiana Păduraru s-a calificat pentru finala acestuia. Deasemenea, Georgiana Pădureanu şi Ioana Munteanu au reuşit să cucerească juriul festivalului ''Internazionale della Scuola Sannicandro Garganico'', ce s-a desfăşurat in Gargano, Italia, unde a obţinut premiul I la sectiunea folclor. Se poate spune că atât prin activitatea proprie cat şi pri copii pe care îi indrumă, Maria Şalaru, profesor de canto popular, s-a pus definitiv în slujba folclorului românesc.
''Deşteptarea'' - 1 - 7 iunie 2007
Copyright 2005, Maria Şalaru. Webdesign by B&C România
Sursa:
http://www.mariasalaru.ro/
Maria Salaru la Ion Dragoi la Bacau (Tezaur Folcloric) 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu