
Mă doare să te ştiu plecat
Şi mă doare lumina stinsă
La tine în odaie peste pat
Stă cuvertura neatinsă
Ţi-ai luat concediu de o clipă
Că nu ai mai putut să stai
Şi s-a mai frânt încă o aripă
Te-ai dus să faci cenaclu-n rai
Te aşteaptă Ion şi Doina să aprinzi lumina
Să mai aşterni cuvinte-n poezii
Să mai cântaţi de Basarabia şi Bucovina
Şi să vă bucuraţi pecum nişte copii
Pittiş e acolo şi Tatiana a venit
Aşteptând să cânte să încânte cerul
În liniştea stelară cu pas grăbit
Urcă pe scenă şi fratele Vieru
Mă doare să te ştiu plecat
Acolo unde nu te pot atinge
Mulţumim pentru tot ce ai lăsat
Dincolo de lacrima care se stinge
6 noiembrie 2010 George Mureşan



.jpg)




















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu