Obiceiuri de Sfantul Andrei

Data de 30 noiembrie este una din sarbatorile crestine importante, fiind "Sfantul Andrei", apostolul care a crestinizat pentru intaia oara meleagurile tarii noastre. Legate de aceasta data credinta populara insiruie multe traditii, pe langa cele cu insemnatate religioasa, fiind pastrate si unele desprinse din sarbatori mai vechi, precum Dionisiacele Campenesti ale tracilor sau Saturnaliile Romanilor. De asemenea, intre 14 noiembrie si 7 decembrie avea loc Anul Nou Dacic, perioada in care timpul isi reincepe drumul.
Unul din elementele care s-au propagat de pe vreme sarbatorilor romane si tracice sunt cele legate de lupi. Astfel in ziua de Sfantul Andrei nu se matura si nu se arunca nimic afara, pentru ca iti vor manca lupii vitele. Deasemenea se spune ca in aceasta noapte lupii se aduna si pot sa vorbeasca, insa cel care ii aude risca sa moara.
O alta credinta este cea a strigoilor, care in noaptea de Sfantul Andrei vor intra in casele oamenilor, daca nu sunt opriti prin ungerea tocurilor usilor de la casa si de la soproane cu usturoi.
Insa cea mai pregnant si mai des intalnit obicei in aceasta noapte este cel legat de maritis si de visele premonitorii. Fetele nemaritate trebuie sa isi puna la cap 41 de boabe de grau, iar daca viseaza ca cineva i le ia, atunci sigur se va marita. Alte credinte intalnite in diferite sate: fetele isi pun pieptanele sub perna, fura faina din lada morii si fac placintele cu sare sau pun la incoltit grau in cate un vas cu pamant. Al carui grau va creste mai mare si mai frumos, acela va avea mai mult noroc si mai multa sanatate.
Toate acestea sunt obiceiuri fara legatura cu obiceiurile religioase, insa ele se pastreaza in inima oamenilor, fiind reluate an la randul.


Sfântul Andrei este considerat „Primul chemat” dintre apostolii Mântuitorului. Anterior fusese discipolul Sfântului Ioan Botezatorul dar, dupa botezul Mântuitorului în Iordan si la auzul vorbelor Sfântului Ioan care îl numea „mielul lui Dumnezeu” s-a hotarât sa-l urmeze pe Mesia.

Sfântul Andrei este foarte important pentru neamul nostru pentru ca el este cel care a adus crestinismul pe teritoriul Dobrogei de astazi. În drumul sau de raspândire a credintei celei adevarate si-a îndeplinit misiunea cu rabdare si daruire înfruntând toate împotrivirile. Viata lui s-a încheiat cu sacrificiul suprem, fiind crucificat cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, care a capatat numele de „Crucea Sfântului Andrei”.

La noi sunt mai cunoscute traditiile legate de aceasta sarbatoare si mai putin date legate de viata si faptele Apostolului. În popor sarbatoarea poarta numele de Ziua Lupului sau Gadinetul Schiop, nume ce provine de la stema pe care dacii o aveau pe steag, reprezentând un balaur cu cap de lup. Se spune ca în aceasta zi lupul devine mai ager si ca si-ar putea chiar misca gâtul. Nu se fac nici un fel de treburi casnice pentru ca atât vitele dar si oamenii sa fie paziti de atacul lupilor. Gospodarii se apara, de asemenea, de lupi ungând portile, ferestrele si usile cu usturoi. În aceasta zi nu se matura, nu se piaptana, nu se da de pomana sau împrumut. Se mai spune de asemenea ca animalele vorbesc în noaptea de Sfântul Andrei, dar ca cine le asculta moare.

Noaptea de Sfântul Andrei este Noaptea Strigoilor, a mortilor care devin periculosi pentru cei vii pentru ca le pot lua viata celor dragi, aduc grindina si boli. Remediul cu care oamenii combat aceste creaturi este usturoiul.
Tot acum este si Noaptea Farmecelor, iar ritualurile sunt multiple, majoritatea fiind legate de maritis. Astfel, tânara trebuie sa puna 9 cescute de apa într-un vas pe care sa-l acopere cu o icoana; daca a doua zi dimineata foloseste aceeasi cescuta pentru a scoate apa si mai ramâne în vas apa dupa ce a epuizat cele 9 masuri e semn ca se ma marita, în caz contrar va mai avea de asteptat. În noaptea de 29 trebuie sa îti pui sub perna 41 de boabe de grâu, daca visezi ca cineva îti fura grâul e semn ca te vei marita. Mai este un obicei prin care se coace o turta sarata si care se consuma înainte de culcare; ursitul va aparea în vis pentru a-i oferi tinerei apa.

Conform unei alte datini, fata de maritat va pune un catel de usturoi în mijlocul unui colac si îl va tine la caldura. Daca va rasari usturoiul atunci fata va avea noroc, daca nu...
În alte zonele fetele merg în noaptea cu pricina la fântâna cu o lumânare de Paste pe care o cufunda în apa cerând sa li se arate chipul ursitului.

Este clar ca în momentul nasterii acestor obiceiuri casatoria era un proces extrem de important în desfasurarea vietii. Astazi nu mai este la fel, dar cred ca este interesant totusi sa cunoastem aceste traditii pentru ca fac parte din zestrea noastra culturala si ar fi frumos sa fim capabili sa le transmitem mai departe. La multi ani tuturor celor care poarta nume derivate din cel al Sfântului Apostol Andrei!