.jpg)
Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit la 6 decembrie. Sfântul s-a născut în Orientul Mijlociu, la 350 de km nord de Bethleem. Legendele şi istoria legate de el se întrepătrunt. Se ştie cu certitudine că a trăit în secolul al IV-lea, că a fost episcop de Myra (oraş ce se află acum pe teritoriul Turciei) şi a fost cunoscut ca sfânt începând cu secolul al VI-lea. Cărţile bisericeşti spun că Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie bogată şi, după moartea părinţilor săi – era încă mic – , Nicolae a devenit preot şi toată averea agonisită de părinţi pe care el a moştenit-o le-a dăruit-o săracilor. „Sfântul Nicolae e milostiv faţă de cei săraci, ajută văduvele şi orfanii şi dăruieşte bani tuturor oropsiţilor. Dătător de bogăţie, de noroc tuturor, dă mai ales fetelor sărace, pe care le mărită. Fetelor orfane şi sărace le aruncă pe fereastră trei pungi cu galbeni.” (Muşlea Ion Bârlea – Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarul lui B.P. Hasdeu)
Moşului cel bun îi sunt atribuite nu mai puţin de 21 de miracole. Sfântul Nicolae a devenit cunoscut pentru credinţa sa şi pentru dragostea faţă de semeni, dar în special pentru copii.
Sfântul binefăcător
De-a lungul secolelor au apărut o mulţime de poveşti şi legende legate de viaţa şi binefacerile Sfântului. Una dintre legende spune că, pe când era episcop, Nicolae a ajutat trei surori, fetele unui nobil sărac, din oraşul său, care din cauza sărăciei nu se puteau mărita. Când fata cea mare a ajuns la vârsta măritişului, Nicolae a lăsat la uşa casei ei un săculeţ cu bani de aur. Când i-a venit vremea şi celei de-a doua fete să se mărite, povestea s-a repetat, apoi la fel s-a întâmplat şi cu mezina nobilului. Dar, de cu seară, nobilul a stat ascuns ca să îl vadă pe binefăcătorul fetelor lui. Se spune că Moş Nicolae s-a urcat pe acoperişul casei şi a dat drumul săculeţului cu bani de aur pe horn, iar acesta a căzut într-un ciorap pus la uscat lângă sobă (de aici a rămas obiceiul agăţării şosetelor de şemineu). Nicolae l-a rugat pe nobil să păstreze secretul, dar acesta nu s-a ţinut de cuvânt şi cine primea un cadou îi mulţumea lui Nicolae. O altă legendă povesteşte despre trei studenţi la teologie ce călătoreau spre Atena. Seara au înnoptat într-un han, dar peste noapte au fost atacaţi de proprietarul hanului, jefuiţi, omorâţi şi apoi îngropaţi. Sfântul Nicolae, episcop fiind la acea vreme, călătorea pe acelaşi drum şi a înnpotat la acelaşi han, iar peste noapte el a visat crima comisă de hangiu şi l-a luat la întrebări pe proprietar. Astfel, a aflat unde au fost ascunse rămăşiţele celor trei studenţi, i-a dezgropat şi s-a rugat mult, mult la Dumnezeu, iar El i-a înviat. În Franţa, legenda este despre un măcelar care a răpit trei copii, Sfântul Nicolae s-a rugat mult, astfel părinţii şi-au recuperat copiii teferi. De atunci Nicolae a devenit protectorul copiilor şi al şcolarilor.
La români obiceiul venirii lui Moş Nicolae în seara de 5 spre 6 decembrie este foarte vechi şi este una dintre cele mai importante sărbători din an. De atunci şi până acum se fac daruri celor apropiaţi, dar mai ales copiilor care au fost cuminţi. Cadourile sunt de obicei dulciuri, fructe şi alte daruri, pe care moşul cel bun le lasă în ghetuţele ce au fost bine curăţate încă de cu seară, iar celor care au fost mai puţin cuminţi moşul, care nu se arată niciodată, le lasă câte o nuieluşă.
Chec cu afine
Ingrediente: 5 ouă, o cană cu zahăr pudră, o cană cu făină, zahăr vanilinat, o mână de afine, 4 linguri de ulei, coaja de la o lămâie, 2 linguriţe de cacao.
Preparare: Se separă albuşurile de galbenuşuri. Albuşurile se mixează spumă, apoi se adaugă zahărul pudră în ploaie şi se bate încontinuare până ce se întăreşte compoziţia. Separat galbenuşurile de amestecă bine cu uleiul şi se dă de o parte. În bolul în care sunt albuşurile de toarnă, alternativ, făina şi gălbenuşurile amestecate cu uleiul, se mixează în continuare, se pune coaja de lămâie, zahărul vanilinat şi, după gust, se poate presăra şi puţină scorţişoara, iar, la final, se adaugă afinele. Se scoate separat puţin aluat care se combină cu cacaua. Se toarnă compoziţia obţinută într-o formă de chec, se pune apoi pe deasupra şI cacaua, apoi se dă checul la cuptor şi se coace.
Şarlotă de vanilie cu coacăze roşii
Ingrediente: un litru de lapte, 6 linguri de zahăr, două linguri de făină, 4 pliculeţe de zahăr vanilinat, 100 g unt, o mână de coacăze roşii.
Preparare: Într-un vas se amestecă ouăle cu zahărul, se adaugă făina, zahărul vanilinat, se amestecă bine şi se toarnă jumătate din cantitatea de lapte, călduţ. Se pune compoziţia la foc mic şi se amestecă continuu. Se adaugă şi restul de lapte călduţ şi se lasă la fiert până se leagă bine. Când este gata se adaugă untul, se amestecă bine şi se toarnă în vase şi se dă la rece pentru câteva ore. Coacăzele se mixează şi se toarnă deasupra şarlotei când se serveşte.
Pere în vin roşu
Ingrediente: 5 pere, o lingură de zahăr, 300 ml de vin roşu de calitate, o linguriţă şi jumătate de miere, o linguriţă şI jumătate de zahăr, scorţişoară, 4 cuişoare.
Preparare: Perele se spală şi se curăţă de coajă. Separat se pune vinul la fiert împreună cu scorţişoara, mierea şi cuişoarele. Când vinul începe să fiarbă se pun perele şi se lasă la fiert aproximativ 25 de minute, întorcându-le din când în când. Când sunt fierte se scot pe o farfurie şi se lasă. În vin se mai adaugă o lingură de zahăr şi se lasă la fiert până când sosul se îngroaşă şi devine ca un sos. Peste perele aşezate frumos pe o farfurie se toarnă sosul. Se pot mânca cu îngheţată, frişcă sau cu felii de portocale.
Şarlotă de ciocolată şi vanilie cu kivi
Ingrediente: 200 g zahăr pudră, 200 g ciocolată, 200 g unt, 2 pliculeţe zahăr vanilinat, o lămâie, 3 pahare smântână, o lămâie, 2-3 fructe kiwi.
Preparare: Într-un bol se amestecă bine untul cu zahărul, ciocolata topită în prealabil şi zahărul vanilinat. Se amestecă bine cu o pletă de lemn până când compoziţia devine un amestec omogen. Separat se topesc la baie de apă tabletele de ciocolată, apoi se dă vasul de o parte şI se lasă să se răcească. După ce s-a răcit se toarnă ciocolata peste smântână, amestecându-se continuu până când se obţine un amestec consistent. Se toarnă peste restul compoziţiei şI se dă bolul la frigider pentru câteva ore. Şarlota este delicioasă cu fructe kiwi.
Autor :Maria Belu
Sursa:
Sfântul Ierarh Nicolae este sărbătorit la 6 decembrie. Sfântul s-a născut în Orientul Mijlociu, la 350 de km nord de Bethleem. Legendele şi istoria legate de el se întrepătrunt. Se ştie cu certitudine că a trăit în secolul al IV-lea, că a fost episcop de Myra (oraş ce se află acum pe teritoriul Turciei) şi a fost cunoscut ca sfânt începând cu secolul al VI-lea. Cărţile bisericeşti spun că Sfântul Nicolae s-a născut într-o familie bogată şi, după moartea părinţilor săi – era încă mic – , Nicolae a devenit preot şi toată averea agonisită de părinţi pe care el a moştenit-o le-a dăruit-o săracilor. „Sfântul Nicolae e milostiv faţă de cei săraci, ajută văduvele şi orfanii şi dăruieşte bani tuturor oropsiţilor. Dătător de bogăţie, de noroc tuturor, dă mai ales fetelor sărace, pe care le mărită. Fetelor orfane şi sărace le aruncă pe fereastră trei pungi cu galbeni.” (Muşlea Ion Bârlea – Tipologia folclorului. Din răspunsurile la chestionarul lui B.P. Hasdeu)
Moşului cel bun îi sunt atribuite nu mai puţin de 21 de miracole. Sfântul Nicolae a devenit cunoscut pentru credinţa sa şi pentru dragostea faţă de semeni, dar în special pentru copii.
Sfântul binefăcător
De-a lungul secolelor au apărut o mulţime de poveşti şi legende legate de viaţa şi binefacerile Sfântului. Una dintre legende spune că, pe când era episcop, Nicolae a ajutat trei surori, fetele unui nobil sărac, din oraşul său, care din cauza sărăciei nu se puteau mărita. Când fata cea mare a ajuns la vârsta măritişului, Nicolae a lăsat la uşa casei ei un săculeţ cu bani de aur. Când i-a venit vremea şi celei de-a doua fete să se mărite, povestea s-a repetat, apoi la fel s-a întâmplat şi cu mezina nobilului. Dar, de cu seară, nobilul a stat ascuns ca să îl vadă pe binefăcătorul fetelor lui. Se spune că Moş Nicolae s-a urcat pe acoperişul casei şi a dat drumul săculeţului cu bani de aur pe horn, iar acesta a căzut într-un ciorap pus la uscat lângă sobă (de aici a rămas obiceiul agăţării şosetelor de şemineu). Nicolae l-a rugat pe nobil să păstreze secretul, dar acesta nu s-a ţinut de cuvânt şi cine primea un cadou îi mulţumea lui Nicolae. O altă legendă povesteşte despre trei studenţi la teologie ce călătoreau spre Atena. Seara au înnoptat într-un han, dar peste noapte au fost atacaţi de proprietarul hanului, jefuiţi, omorâţi şi apoi îngropaţi. Sfântul Nicolae, episcop fiind la acea vreme, călătorea pe acelaşi drum şi a înnpotat la acelaşi han, iar peste noapte el a visat crima comisă de hangiu şi l-a luat la întrebări pe proprietar. Astfel, a aflat unde au fost ascunse rămăşiţele celor trei studenţi, i-a dezgropat şi s-a rugat mult, mult la Dumnezeu, iar El i-a înviat. În Franţa, legenda este despre un măcelar care a răpit trei copii, Sfântul Nicolae s-a rugat mult, astfel părinţii şi-au recuperat copiii teferi. De atunci Nicolae a devenit protectorul copiilor şi al şcolarilor.
La români obiceiul venirii lui Moş Nicolae în seara de 5 spre 6 decembrie este foarte vechi şi este una dintre cele mai importante sărbători din an. De atunci şi până acum se fac daruri celor apropiaţi, dar mai ales copiilor care au fost cuminţi. Cadourile sunt de obicei dulciuri, fructe şi alte daruri, pe care moşul cel bun le lasă în ghetuţele ce au fost bine curăţate încă de cu seară, iar celor care au fost mai puţin cuminţi moşul, care nu se arată niciodată, le lasă câte o nuieluşă.
Chec cu afine
Ingrediente: 5 ouă, o cană cu zahăr pudră, o cană cu făină, zahăr vanilinat, o mână de afine, 4 linguri de ulei, coaja de la o lămâie, 2 linguriţe de cacao.
Preparare: Se separă albuşurile de galbenuşuri. Albuşurile se mixează spumă, apoi se adaugă zahărul pudră în ploaie şi se bate încontinuare până ce se întăreşte compoziţia. Separat galbenuşurile de amestecă bine cu uleiul şi se dă de o parte. În bolul în care sunt albuşurile de toarnă, alternativ, făina şi gălbenuşurile amestecate cu uleiul, se mixează în continuare, se pune coaja de lămâie, zahărul vanilinat şi, după gust, se poate presăra şi puţină scorţişoara, iar, la final, se adaugă afinele. Se scoate separat puţin aluat care se combină cu cacaua. Se toarnă compoziţia obţinută într-o formă de chec, se pune apoi pe deasupra şI cacaua, apoi se dă checul la cuptor şi se coace.
Şarlotă de vanilie cu coacăze roşii
Ingrediente: un litru de lapte, 6 linguri de zahăr, două linguri de făină, 4 pliculeţe de zahăr vanilinat, 100 g unt, o mână de coacăze roşii.
Preparare: Într-un vas se amestecă ouăle cu zahărul, se adaugă făina, zahărul vanilinat, se amestecă bine şi se toarnă jumătate din cantitatea de lapte, călduţ. Se pune compoziţia la foc mic şi se amestecă continuu. Se adaugă şi restul de lapte călduţ şi se lasă la fiert până se leagă bine. Când este gata se adaugă untul, se amestecă bine şi se toarnă în vase şi se dă la rece pentru câteva ore. Coacăzele se mixează şi se toarnă deasupra şarlotei când se serveşte.
Pere în vin roşu
Ingrediente: 5 pere, o lingură de zahăr, 300 ml de vin roşu de calitate, o linguriţă şi jumătate de miere, o linguriţă şI jumătate de zahăr, scorţişoară, 4 cuişoare.
Preparare: Perele se spală şi se curăţă de coajă. Separat se pune vinul la fiert împreună cu scorţişoara, mierea şi cuişoarele. Când vinul începe să fiarbă se pun perele şi se lasă la fiert aproximativ 25 de minute, întorcându-le din când în când. Când sunt fierte se scot pe o farfurie şi se lasă. În vin se mai adaugă o lingură de zahăr şi se lasă la fiert până când sosul se îngroaşă şi devine ca un sos. Peste perele aşezate frumos pe o farfurie se toarnă sosul. Se pot mânca cu îngheţată, frişcă sau cu felii de portocale.
Şarlotă de ciocolată şi vanilie cu kivi
Ingrediente: 200 g zahăr pudră, 200 g ciocolată, 200 g unt, 2 pliculeţe zahăr vanilinat, o lămâie, 3 pahare smântână, o lămâie, 2-3 fructe kiwi.
Preparare: Într-un bol se amestecă bine untul cu zahărul, ciocolata topită în prealabil şi zahărul vanilinat. Se amestecă bine cu o pletă de lemn până când compoziţia devine un amestec omogen. Separat se topesc la baie de apă tabletele de ciocolată, apoi se dă vasul de o parte şI se lasă să se răcească. După ce s-a răcit se toarnă ciocolata peste smântână, amestecându-se continuu până când se obţine un amestec consistent. Se toarnă peste restul compoziţiei şI se dă bolul la frigider pentru câteva ore. Şarlota este delicioasă cu fructe kiwi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu