.jpg)
Cleopa Ilie, născut cu numele de Constantin Ilie (n. 10 aprilie 1912, comuna Suliţa, judeţul Botoşani - d. 2 decembrie 1998, Mănăstirea Sihăstria) a fost arhimandrit şi stareţ la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinţei ortodoxe.
Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de ţărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. Urmează cursurile şcolii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.
În decembrie 1929 se alătură obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiţi în obştea schitului. În 1935 este luat în armată, în oraşul Botoşani. În 1936 se reîntoarce la schit şi este uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de "Cleopa". În iunie 1942 este numit locţiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a stareţului Ioanichie Moroi.
Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareţ al Mănăstirii Neamţ. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.
În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Siguranţă, se retrage pentru şase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareţ al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obştea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.
Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obşte care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate şi se retrage în Munţii Stănişoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziţia Patriarhului Justinian.
În 1956, revine la metanie, iar în primavara anului 1959, se retrage pentru a treia oară în Munţii Neamţului, unde îşi petrece următorii 5 ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti, şi povăţuieşte fără întrerupere atât calugări, cât şi mireni, timp de 34 de ani.
Încetează din viaţă pe 2 decembrie 1998.
Opera
Despre credinţa ortodoxă, Bucureşti, 1981, 280p. (reeditată în 1985, apoi la Galaţi sub titlul: Călăuza în credinţa ortodoxă, 1991, 276 p.);
Predici la praznice împărăteşti şi sfinti de peste an, Ed. Episcopiei Romanului, 1986, 440 p.;
Predici la Duminicile de peste an, Ed. Episcopiei Romanului, 1990, 560 p.;
Valoarea sufletului, Galaţi, 1991, 176 p. (o re-editare la Bacău, 1994, 238 p.);
Urcuş spre înviere (predici duhovniceşti), Mănăstirea Neamţ, 1992, 416 p.;
Despre vise şi vedenii, Bucureşti, 1993, 270 p.;
Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan, Cum putem intra în rai, Vânători, Mănăstirea Sihăstria, 2004;
Acatiste alcătute de Arhimandritul Cleopa Ilie şi Ieroschimonahul Paisie Olaru, Vânători, Mănăstirea Sihăstria, 2005.
Numeroase articole în diferite reviste şi ziare, predici în manuscris.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu