,,La multi ani"- pentru toate mamele care isi serbeaza astazi ziua de nastere!

La  multi ani  doamna  Elisabeta! Sa  va traiasca  si sa  fiti  multi anii  cu ea,dragele  mele  prietene  Corina  si Felicia! Mama Pune-ti, copile, capul pe perna,   Te-asteapta vise, prunc adormit, In vise viata este eterna,   Cu ceruri blande si fara sfarsit. Ce stii tu-n lume cate se-ntampla,   Nici nu e bine tu sa le stii, Lumea-ngenunche la a ta tampla,   Si, langa tine suflet, cor de copii. Astazi, copile, eu iti dau paine,   Tu painea asta o musti firesc, Ce-ti dau eu astazi tu-mi vei da maine,   Eu, leganandu-te, imbatranesc. Trupul tau fraged ca un mesteacan   Sa se indoaie gales in somn, Ca sa cresti mare, plang si te leagan,  Copile dulce, prea tinere domn. La geam lumina lunii ti-o scapar   Luminii tale sa-i dau ecou, Dormi, fericitule, ca eu te apar,   Ca eu in tine ma nasc din nou. Capul pe perna pune-l, copile,   Totul e bine, ai tai sunt vii. Si mai au viata si mai au zile,   Sa crezi ca pururea ei vor trai. Mama si tata tie-ti vor face   Leagan de stele si de ninsori, Sa-ti fie bine, sa dormi in pace,   Sa ai lumina la ursitori. Pune-ti, copile, capul pe perna,   Dormi si viseaza bunul tau vis, Ca-n vise viata este eterna,   Visul e lumea ce eu ti-am promis. Pat de rachita mirositoare,   Leagan albastru si-ncondeiat, Pentru copilul care rasare   Si-ai carui ochi ritmul lumii il bat. Mama te leagana, vegheaza tata,   Somnul ti-l apara ochi parintesti, Dormi si viseaza ca lumea-i gata   Si te asteapta numai sa cresti. Mie-mi trec anii, tie-ti vin anii,   Poate ca maine iti va fi greu, S-accepti ca astazi eu ti-am spus nani,   Dar nani-nani frumosul meu.     autor Adrian Paunescu                                                      O  mama   de Mihail  Steriade Îmi vin în minte cântecele simple Cântate pe cerdac pe când eram copil. Pe cer mai erau stele, în inima o ruga, Si mai presus de toate aproape îmi erai, O, Mama ! De ce-am plecat pe drumuri necunoscute, lungi, Împins de-un dor de duca în dorul de-a gasi O dragoste mai 'nalta de tara si de-ai mei, Fiind asa departe ? Ah, cântecul ma-nchide în el pâna-n adânc, Cum te-a închis pamântul! ... În tara-aceasta rece, sub cerul neprivit, Streine-mi sunt de-a valma visarile ce mint, Aducerile-aminte si poate si-acest cânt Ce sufletu-mi raneste, Când doar parerile de rau De-mi mai vorbesc pe româneste ... Mama de  departe  de Nichifor  Crainic Lânga lacul larg-înfiorat si pal, Te-am vazut în toamna ramânând pe mal, Profilata trist pe cerul sângeriu, Printre foi cazute prea de timpuriu, Cu naframa-n care cautai sa-ngropi Sfâsiatul suflet risipit în stropi, Mama de departe. Si de-atunci mereu Lacrimile tale cad în gândul meu : Frunze vestejite peste lacul pal Turburându-i vesnic sfarâmatul val. Mama de George  Cosbuc În vaduri ape repezi curg Si vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Carari ce duc la moara Acolo, mama, te zaresc Pe tine-ntr-o cascioara. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard, Iar flacara lor geme: Clipeste-abia din cînd în cînd Cu stingerea-n bataie, Lumini cu umbre-amestecînd Prin colturi de odaie. Cu tine doua fete stau Si torc în rînd cu tine; Sunt înca mici si tata n-au Si George nu mai vine. Un basm cu pajuri si cu zmei Începe-acum o fata, Tu taci s-asculti povestea ei Si stai îngîndurata. Si firul tau se rupe des, Caci gînduri te framînta, Spui soapte fara de-nteles, Si ochii tai stau tinta. Scapi fusul jos; nimic nu zici Cînd fusul se desfira... Te uiti la el si nu-l radici, Si fetele se mira. ...O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiesti ! La geam tu sari deodata, Prin noapte-afara lung privesti "Ce vezi ?" întreab-o fata. "Nimic... Mi s-a parut asa!" Si jalea te rapune, Si fiecare vorba-a ta E plîns de-ngropaciune. Într-un tîrziu, neradicînd De jos a ta privire "Eu simt ca voi muri-n curînd, Ca nu-mi mai sunt în fire... Mai stiu si eu la ce gîndeam Aveti si voi un frate... Mi s-a parut c-aud la geam Cu degetul cum bate. Dar n-a fost el !... Sa-l vad venind, As mai trai o viata. E dus, si voi muri dorind Sa-l vad o data-n fata. Asa vrea poate Dumnezeu, Asa mi-e datul sortii, Sa n-am eu pe baiatul meu La cap, în ceasul mortii!" Afara-i vînt si e-nnorat, Si noaptea e tîrzie; Copilele ti s-au culcat Tu, inima pustie, Stai tot la vatra-ncet plingind; E dus si nu mai vine! S-adormi tirziu cu mine-n gînd Ca sa visezi de mine! O  mama isi face  bilantul   de Erich Kastner Feciorul meu îmi scrie foarte rar. Ce-i drept, mi-a scris de Pasti o scrisorica: la mine se gîndeste iar si iar si draga-i sunt ca totdeauna, cica. De cînd nu ne-am vazut e aproape-un an. Ma duc la gara, vremea sa-mi mai treaca privind la trenuri, plina de alean cînd spre Berlin - acolo-i dînsul - pleaca. Si mi-am luat bilet cîndva si eu de cît pe-aci s-ajung la el, spre seara. Dar m-am întors pe urma la ghiseu iar ei biletul mi-l rascumparara. De-un an, feciorul meu e logodit. Vrea sa-mi trimita si-o fotografie O perna, dar de nunta-am pregatit Ma vor chema cumva la cununie? L-o fi iubind ea cu adevarat? Si perna o sa-i placa ei anume? Ce singura ma simt cîte o dat' Or exista si fii duiosi pe lume? Frumos era cînd locuia la mine! Acum dînsul o sa se însoare ... Zac treaza noaptea si ascult cum vine cîte un tren ... El, mai tuseste oare? Pastrez într-un dulap niste ghetute El a crescut ... Stau singura aici. Nelinistea nu poate sa ma crute. Of, dac-ar fi copiii pururi mici. Mama  Nicolae  Labis N-am mai trecut de mult prin sat si-mi spune Un om ce de pe-acasa a venit Cum c-a-nflorit la noi malinul Si c-ai albit, mamuca, ai albit. Alt om mi-a spus c-ai stat la pat bolnava. Eu nu stiu cum sa cred atâtea vesti, Când din scrisori eu vad precum matale Din zi în zi mereu întineresti.