.jpg)
(ASIS) - Bârlădenii vor sărbători astăzi 153 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească, săvârşită la 24 ianuarie prin alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioana Cuza în ambele ţări româneşti: al Moldovei pe 5 ianuarie şi al Ţării Româneşti pe 24 ianuarie. La ora 10:00 va avea loc depunerea de coroane la statuia marelui domnitor, bârlădean prin naştere, urmată apoi de o manifestare culturală la Cercul Militar din Bârlad.
Unirea Ţării Româneşti cu Moldova, înfăptuită la 24 ianuarie 1859, reprezintă actul politic care stă la baza României moderne şi a formării naţiunii române. Împrejurările istorice nu au permis unirea simultană a celor trei ţări române-Moldova, Transilvania, Ţara Românească. Statul naţional român s-a format treptat, începând cu Unirea din 1859 şi încheindu-se în 1918, când lupta de eliberare naţională a poporului român va fi încununată de victorie.
Al. I. Cuza înfăptuitorul Unirii de la 24 ianuarie 1859 face parte dintr-o veche familie moldovenească, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comisi, ispravnici. Alexandru Ioan Cuza s-a născut la Bârlad, pe 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei fiind şi Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. Întors în ţară, a intrat în armata şi s-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. În timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri, a luat cuvântul la adunarea de la Hotelul Petersburg din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca formă de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab.
Mai întâi a fost Moldova
Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, a fost ales domnitorul Moldovei cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând reprezentanţii Partidei Naţionale din adunarea electivă.
A urmat Ţara Românească
Acum 153 de ani, în ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales şi domn al Ţării Româneşti. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859 aceluiaşi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. Situaţia nou creată în cele doua principate urma să facă obiectul discuţiilor Conferinţei internaţionale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia au recunoscut dubla alegere. Poarta otomană şi Austria au recunoscut abia în septembrie 1859.
Andrei Balaban
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu