STROPITUL DE PASTE LA CATOLICI ŞI EVANGHELICI

Obiceiul udatului (stropitului) in cea de a doua zi de Pasti a fost adus in Evul Mediu de sasii din zona Sibiului. De aici, el s-a raspandit in toate zonele locuite de germani. Apoi, traditia a fost preluata de maghiarii lutherani, iar mai tarziu s-a raspandit in toate comunitatile maghiarofone, indiferent de religie. In cele din urma, el a fost adoptat si de romani. Cetele de stropitori cutreiera satele si le stropesc pe fetele de maritat ori pe tinerele sotii cu parfum si le ureaza sa nu se “ofileasca”. Ei rostesc o urare in versuri in care tinerele sunt asemuite florilor. Stropitorii sunt rasplatiti cu oua rosii, cozonac, vin si tuica. Ei sunt invitati cel mai adesea si la masa, unde sunt serviti cu friptura de miel ori cu sarmale. Cu aceasta ocazie, udatorii obisnuiesc sa spuna o scurta poezie, prin care cer permisiunea de a ''uda femeile si fetele: "Am fost intr-o padure verde Am vazut o viorea albastra Care statea sa se ofileasca? Imi dati voie sa o stropesc?" (Originalul in limba maghiara: Zold erdoben iartam? Kek ibolyat lattam El akart hervadni? Meg szabad-e locsolni?). Intr-un cos cu viorele, Canta doua pasarele Pasarile ciripesc Imi dati voie sa stropesc? Drept recompensa "stropitorilor" (udatorilor) le sunt oferite dulciuri, oua rosii si vin, iar baietilor, li se ofera bani, in loc de vin. Obiceiul stropitului in cea de a doua zi de Pasti este practicat astazi si in comunitatile din majoritatea localitatilor judetului Arad, Mureş Covasna şi Harghita, preluat fiind de la cei cu care convietuiesc impreuna pe aceste meleaguri, din vremuri stravechi. Acestia plecau dis de dimineata de acasa, imbracati in straie de sarbatoare si se opreau prima data la rudele apropiate iar mai apoi la cunostinte si prietene. Pe langa stropit se faceau si urari de sanatate, iar in schimb se primeau oua rosii si palinca. Ritualul stropitului se termina seara tarziu, cand barbatii care au fost la stropit ajungeau acasa cu plasa plina de oua rosii. Se spune ca femeile care sunt stropite cu parfum in a doua zi de Pasti au noroc tot anul, iar barbatilor care uita de acest obicei nu le va merge bine multa vreme. Conform credintei religioase, obiceiul isi are radacinile in faptul ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea invierii Domnului. Obiceiul stropitului îşi are originea în perioada precreştina ca simbol al vieţii şi fertilităţii şi a fost practicat de mai multe popoare germanice. Acest obicei se mai regăseşte numai în Ardeal la comunitatea maghiară şi care a fost adoptat în anumite locurii şi de romani, acest obicei se practică în a doua zi de Paşte. În Transilvania mersul cu stopitului s-a practicat şi la familile nobiliare până la sfârşitul secolului al XIX-lea, după care a rămas numai în mediul rural. O data cu trecerea timpului obiceiul s-a modernizat, iar dacă în trecut se folosea apă, astăzi se foloseşte parfum sau apă de colonie. Băieţii se adună în grupuri după care merg la fete acasă, unde întreaba părinţii fetelor dacă primesc cu "udatul", adresând formula: “Am auzit că aveţi un trandafir, am venit să-l udăm, ca să nu se ofilească.” Baieţii stopesc fata cu parfum după care sunt răsplătiţi cu: oua roşii, băutura şi părjituri. Iar seara se organizaza pentru toti tineri o petrecere. Sursa: Divers INFOO Portal