.jpg)
Paul Grigoriu lanseaza G de la Gugiumeni, la Casa Radio
de D.S. HotNews.ro
Marţi, 12 noiembrie 2013, 12:48 Actualitate | Cultură
„Retragerea din capitala febrilă a acestui om-instituţie nu a însemnat din fericire şi retragerea din profesie. Noua experienţă rurală i-a oferit reporterului şi scriitorului Paul Grigoriu o savuroasă aventură intelectuală soldată cu scrierea unei „false monografii” intitulată G de la Gugiumeni, inspirată de realităţile sociale şi politice ale îndelungatei şi păguboasei tranziţii postdecembriste într-o aşezare din judeţul Dâmboviţa, al cărei nume real este deghizat în numele literar aflat în titlul volumului. O veritabilă galerie de portrete este înfăţişată cu umor reţinut şi chiar cu o anume tandreţe de prestigiosul autor, devenit locuitor de rând al satului acesta, prin propria-i voinţă, sub forma unui exil voluntar”, ne dezvăluie în prefaţă prof. univ. Titus Vîjeu, un alt nume de referinţă al Radioului naţional.
Întâlnirea din Foaierul Sălii de Concerte a Casei Radio cu autorul acestei insolite „versiuni 2000+ a Vieţii la ţară” (şi cu invitaţii săi surpriză!...) va preceda o audiţie din audiobook-ul ataşat volumului G de la Gugiumeni, precum şi o mult aşteptată sesiune de autografe, informeaza comunicatul remis Hotnews.ro.
La evenimentul de lansare vor participa alaturi de autor: Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune; Oltea Şerban-Pârâu – Director al Centrului Cultural Media.
Paul Grigoriu s-a născut la 6 martie 1945 la Bacău. Absolvent al Facultăţii de Limbi romanice, clasice şi orientale – Universitatea Bucureşti (secţia franceză-spaniolă). Din 1969 lucrează la Radiodifuziunea Română, redacţia emisiunilor pentru străinătate (REPS), secţia franceză. După 1990, realizator al emisiunii “Matinal” de la Radio România Actualităţi. Redactor-şef al Programului III (Radio România Tineret) şi – din 1992 – director general adjunct al Radiodifuziunii Române. Între octombrie 1994 – septembrie 1995 este director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune. Director general adjunct (şef al canalelor naţionale) până în anul 2002, când demisionează din funcţie. În prezent [2004] este realizator de emisiuni, profesionist de excepție (2002) şi moderator al cotidianului program Sfertul academic. Cariera jurnalistică a lui Paul Grigoriu este marcată de prestaţiile estivale de la Radio Vacanţa – până în 1989 – şi de radioprograme precum “Noapte albastră”. Succesul de public – nemaiîntâlnit până la el – i l-a adus populara emisiune “Matinal”, al cărei iniţiator a fost după 1990. Radiogenia şi talentul său publicistic au făcut din această emisiune vârful de lance al audienţei Radioului naţional, într-un moment în care concurenţa cu posturile comerciale se acutiza din ce în ce mai mult. Personalitate de prim-plan a Radiodifuziunii Române (pentru mulţi chiar o emblemă vie a acesteia), Paul Grigoriu a marcat prin prestaţia sa inspirată secţiunea postdecembristă a istoriei radioului românesc. Este autorul mai multor volume de proză şi reportaj literar. Debutul său cu Anatomia unei străzi (Casa editorială Odeon, colecţia „Inedit“ – Bucureşti, 1992) propune cititorilor o „galerie de chipuri“, de pe strada Armenească a Bacăului, acolo unde, la numărul 40, viitorul megarealizator radio şi-a petrecut, blând şi anonim, copilăria. (Scripta manent. Ghid biobibliografic al scriitorilor din Radio 1928-2004 de Titus Vîjeu - Buc., Editura Casa Radio, 2004)
„În oraşul acela meschin, care nu vedea lumina soarelui decât prin ţesătura propriilor sale pânze de păianjen, strada Armenească era, la începutul anilor ’50, singura «cucoană» edilitară”. Astfel îşi începea autorul confesiunea, în stilul altui armean celebru, William Saroyan, cel din Băiatul de la trapezul zburător şi din Mă cheamă Aram.
Timpul avea să-l poarte departe pe acel copil din urbea lui Bacovia care, peste ani, avea să urmărească la faţa locului Campionatul Mondial de Fotbal din Franţa şi Jocurile Olimpice de la Sidney. Experienţe cărora le vor sta mărturie alte două cărţi. Vară franceză (Un romantic la Paris) – apărută la Editura Gramar în 1998 – aduna corespondenţele pentru Radio Bucureşti trimise de Paul Grigoriu cu precizie (temporală, dar şi stilistică) remarcabilă din capitala Franţei. Se poate spune că Parisul, care – nu-i aşa? – „meritase o liturghie”, merita şi o astfel de carte care, poate, cândva, va fi găsită şi pe tarabele buchiniştilor de pe malul Senei, cei care „vând viaţă între coperte”. Şi s-ar putea ca ea să se afle alături de Canguri la toate, cealaltă carte, despre Australia, scrisă de un Paul Grigoriu purtându-l „în marsupiu” pe vechiul său amic Octavian Vintilă, coautor al paginilor despre antipozii pe care, până la ei, doar Egon Erwin Kisch ni-i mai înfăţişase atât de limpezi şi de adevăraţi. Să nu uităm: lui Kisch i se spunea prin anii ’30 ai secolului trecut reporterul frenetic”. Titlu ce i se potriveşte, cu destulă îndreptăţire, şi lui Paul Grigoriu.
Sursa:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu