.jpg)
S-a întâmplat în 8 octombrie...
- "Ziua Europeană a Părinţilor"; marcată, din anul 2002, în a doua zi de marţi din octombrie; obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi
- 1207: Ioniţă Caloianu, ţar (1197–1204) şi rege al statului româno–bulgar, din dinastia Asăneştilor, moare ucis de cumani in timpul asedierii Salonicului..
-1408: Prima menţiune internă documentară despre Bacău se găseşte în privilegiul acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (privilegiul le asigura acestora legătura liberă cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le un adevărat monopol pentru comerţul cu zona Mării Negre)
- 1434: A fost menţionată Curtea Domnească din Iaşi, când voievozii Iliaş şi Ştefan dăruiau unor boiernaşi, Giurgiu şi Ion, un sat la obârşia Saratei. În actul de danie, s-a consemnat că aşezarea este supusă jurisdicţiei acestei curţi. „...Şi alt judecător să nu aibă, ci să ţină numai de Curtea noastră din Iaşi.” Clădirea a ars în 1624, 1723, 1785 şi a fost reconstruită în 1806. Curtea Domnească din Iaşi, cea mai veche curte domnească din Moldova, prezintă un interes ştiinţific deosebit în ceea ce priveşte cunoaşterea trecutului istoric al oraşului Iaşi. Pe locurile ei s-a construit, în secolul XX, Palatul Administrativ, azi Palatul Culturii din Iaşi.
- 1585: La această dată a fost botezat compozitorul Heinrich Schütz, autorul primei opere germane ("Daphne") (m. 1672)
- 1754: A încetat din viaţă Henry FIELDING (n.1707), scriitor englez. Supranumit „părintele romanului englez”. A scris proză romanescă de parodiere a romanului sentimental (Istoria aventurilor lui Joseph Andrews şi ale prietenului său, domnul Abraham Adams, 1872) sau de factură picarescă (Istoria vieţii răposatului domn Jonathan Wild cel Mare, 1743; Tom Jones, istoria unui copil găsit, 1749 – capodoperă ce tinde spre romanul total; Amelia, 1752).
- 1803: A murit poetul şi dramaturgul italian Vittorio Alfieri, creator al tragediei clasice italiene (n. 1749)
- 1820: S-a născut, la Focşani, Gheorghe TATTARESCU (m.1894), pictor român. A pictat tablouri alegorice cu subiecte revoluţionare (Deşteptarea României) sau patriotice (Unirea Principatelor). A executat portretele unor personalităţi (N. Bălcescu, Gh. Magheru), peisaje, picturi bisericeşti (la Mitropolia din Iaşi, biserica Sf. Spiridon” din Bucureşti) etc.Gheorghe Tattarescu (n. octombrie 1820, Focşani, d. 24 octombrie 1894, Bucureşti) a fost un pictor român, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.A început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu (1799 – 1880), zugrav de biserici. Continuă studiul picturii la Şcoala de zugravi din Buzău, fondată de unchiul său. În 1844, împreună cu unchiul său, pictează Mănăstirea Răteşti.Cu ajutorul episcopului Buzăului, Chesarie, obţine o bursă de studii la Academia San Luca din Roma (Italia) (1845 – 1851). Aici i-a avut ca profesori pe Natale Carta (1790 – 1884), Giovanni Silvagni (1790 – 1853) şi Pietro Gagliardi (1809 – 1890). Sub îndrumarea profesorilor săi, se formează în spiritul academismului Italian, executând copii după Rafael Sanzio, Bartolomé Estéban Murillo, Salvatore Rosa, Guido Reni şi alţii.Tattarescu a participat la revoluţia de la 1848. A pictat portretele revoluţionarilor Gheorghe Magheru, Ştefan Golescuaflaţi în exil, iar în 1851 pictează portretul lui Nicolae Bălcescu (în trei replici aproape identice).Idealul eliberării naţionale şi al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziţii alegorice cu subiect revoluţionar (Renaşterea României, 1849, 11 Februarie 1866 - România Modernă, 1866) sau cu subiect patriotic (Unirea Principatelor, 1857).În 1860 este însărcinat să întocmească un „Album naţional” al priveliştilor şi monumentelor istorice din ţară. Astfel, are prilejul de a se afirma şi ca peisagist, cu discrete accente romantice (Dâmbovicioara, 1860).O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase, creând un stil personal influenţat de academismul italian şi parţial de iconografia tradiţională bizantină. În perioada 1853 – 1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici din Bucureşti (Biserica Sf. Spiridon) şi Iaşi (Mitropolia din Iaşi), precum şi Biserica Greacă din Brăila sau biserica Mănăstirii Ciolanu din judeţul Buzău.Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a desfăşurat o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind mai apoi şi directorul ei în anii 1891 – 1892.În 1865 a scris lucrarea „Percepte şi studii folositoare asupra proporţiunilor corpului uman şi desene după cei mai celebri pictori”.Casa pe care a cumpărat-o în Bucureşti în 1855 şi în care a locuit timp de aproape 40 de ani a fost transformată în muzeu şi a fost deschisă publicului. Înfiinţata în1951, Casa memoriala Gheorghe Tattarescu adăposteşte o mare parte din lucrările sale.
- 1830: Se încheie lucrările Comisiei de delimitare a graniţelor Dunării (pe talveg, conform Tratatului de la Adrianopol) – începute la 29 martie -, prin care fostele raiale Brăila, Giurgiu şi Turnu, împreună cu 30 de insule ale Dunării sunt efectiv şi definitiv încorporate Ţării Româneşti, iar Lacul Brateş – Moldovei.
- 1856: S-a născut Dimitrie Dan, preot, istoric (studii de istorie bisericească) şi folclorist (studii asupra folclorului minorităţilor din Bucovina); membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1927). A publicat lucrări de etnografie, lingvistică, folclor şi istorie bisericească (Mănăstirea şi comuna Putna, 1905; Dosoftei, mitropolitul Moldovei, 1927; Stâna la românii din Bucovina, 1923; Obiceiuri şi credinţe armene la naştere, nuntă şi înmormântare, 1903) etc.
- 1856: S-a născut Petru Missir, jurist, critic literar şi publicist; membru al "Junimii"; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1929). Membru al Societăţii Junimea, profesor de Drept la Universitatea ieşeană (1884-1915), el a fost o figură de prestigiu a intelectualităţii ieşene. A publicat mai multe lucrări cu caracter juridic şi legislativ. S-a îngrijit de strângerea fondurilor necesare ajutorării lui Mihai Eminescu.
- 1857, 8/20: Constantin A. Kretzulescu prezintă în Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (constituită ca şi în Moldova, pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor) proiectul de rezoluţie care cuprindea cereri asemănătoare rezoluţiei moldovene prezentate de Mihail Kogălniceanu la 7/19.X.1857
- 1860, 8/20: Împăratul Austriei, Franz Joseph I, promulgă actul organic cunoscut sub numele de "Diploma din octombrie", care pune capăt sistemului absolutist şi deschide o eră de guvernare constituţională ("regimul liberal", 1860-1867); potrivit prevederilor acestui act, Transilvania redevine principat autonom, cu Guvern şi Dietă proprii, în cadrul Imperiului Habsburgic
- 1860: S-a născut juristul Oscar Niculescu, specialist în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1939)
- 1862: S-a născut pianistul german Emil von Sauer (m. 1942)
- 1864: S-a născut Ozias Leduc, pictor canadian
- 1876: S-a născut Hans Stille, geolog şi paleontolog german; lucrări privind legătura dintre fenomenele tectonice şi cele magnetice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1943 (m. 1966)
- 1878, 8/20: Armata română, victorioasă în Războiul de Independenţă (1877-1878), îşi face intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei
- 1878, 8/20: Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor au intrat oficial în componenţa României (în urma războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878, România obţinea la Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie - 1/13 iulie 1878) recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea la ţară a Dobrogei cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor
- 1883: S-a născut Otto Heinrich Warburg, biochimist, medic si fiziolog, laureat al Premiului Nobel pentru Medicina în anul 1931 (d. 1.08.1970)
- 1889: S-a născut Nina Arbore, pictoriţă, graficiană româncă (d. 1942)Nina Arbore provine dintr-o familie de intelectuali, descendenţi dintr-un neam boieresc originar din Moldova. După terminarea studiilor liceale la Bucureşti, timp în care a luat lecţii de desen de la Nicolae Vermont, se înscrie la Academia din München, la clasa profesorului Angelo Jank (1868 - 1940). Decide să-şi definitiveze studiile la Paris, unde a frecventat Academia liberă condusă de Matisse. Contactul cu faimoasa cage aux fauves a jucat un rol decisiv în orientarea ulterioară a artistei, cea mai mare parte a creaţiei sale fiind tributară inovaţiilor plastice aduse de Henri Matisse.După experienţa pariziană, Nina Arbore revine în ţară, unde şi-a desfăşurat activitatea până la sfârşitul vieţii. Se împarte între lucrul de atelier, cariera didactică (predă doi ani la Academia de Artă Decorativă înfiinţată de Maxy) şi pictura bisericească (Sinaia şi Constanţa). Desfăşoară o intensă activitate expoziţională, fiind acceptată în cercurile cele mai selecte ale modernismului, spre exemplu numele artistei fiind regăsit în selecţia expoziţiei „Contimporanul” din 1924. Participă la toate expoziţiile grupului Femeilor pictore şi sculptore, a cărui membră fondatoare a fost alături de Cecilia Cuţescu-Stork şi Olga Greceanu. De asemenea participă constant la Saloanele Oficiale ale vremii şi la alte expoziţii de grup, de răsunet în epocă: Arta română, Arta nouă, Grupul nostru, Expoziţia internaţională de la Barcelona, Expoziţia de artă futuristă de la Roma.Registrul tematic al artistei este restrâns, abordând cu predilecţie compoziţii cu portret, naturi statice şi rareori peisaje (totdeauna urbane). Stilul abordat, în esenţă eclectic, se revendică de la fovism, expresionism, noua obiectivitate, noul clasicism, iar uneori recurge la stilizări decorative de tip post-bizantin.Lucrarea “Vas cu crini” face parte dintr-o serie tematică favorită a artistei, preocupată de o interpretare simbolică a motivelor picturale. Nina Arbore exploatează culorile, reuşind prin dublul contrast puternic (roşu/verde şi oranj/albastru) să obţină efectul nuanţat a ceea ce numea Louis Vauxcelles – “fiare sălbatice”. Este o compoziţie solidă, rezolvată în linie clasicizantă, care reflectă perfect crezul artistei: „urăsc tot ce e vulgar şi insistent. Caut măreţie şi seriozitate clasică.” (V.I.)
- 1890: S-a născut Alfred Moşoiu, poet, prozator şi dramaturg (m. 1932)
- 1890: S-a născut inginerul german Heinrich Focke, pionier în construcţia de avioane; a realizat primul elicopter functional; a întemeiat, în 1923, în colaborare cu Georg Wulf, concernul Focke-Wulf (m. 1979)
- 1896: S-a născut André Biéler, pictor si profesor canadian de origine elvetiana (d. 1.12.1989)
- 1897: S-a născut Ştefan I. Neniţescu, poet şi estetician (m. 1979)
- 1900: S-a născut Zeno Octavian Vancea, compozitor, muzicolog şi pedagog (m. 1990)
- 1910: S-a născut actorul de film american Kirk Alyn, interpretul rolului "Superman" din serialul tv. omonim difuzat între anii 1948 şi 1950 (m. 1999)
- 1914: A murit Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal, preşedinte al PNL şi al Consiliului de Miniştri. A fost membru şi presedinte al Academiei Române (n.10.03.1833)
- 1915, 8/21: A murit Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător; îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul "Coresi", destinat să ajute profesorii în editarea manualelor; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1864). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă moartea la 21.X.1915
- 1916: S-a născut compozitorul Gheorghe Bazavan (m. 1990)
- 1918: S-a născut Jens C. Skou, biofizician danez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe anul 1997
- 1920: S-a născut Frank Patrick Herbert, scriitor american .
- 1923: S-a născut Ion Voicu, violonist de reputaţie mondială; în perioada 1972-1982 a fost director al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti (d.24.02.1997)
- 1925: S-a născut Andrei Siniavski, scriitor rus şi activist pentru drepturile omului, stabilit la Paris; când a sosit în Franţa, în anul 1973, era unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi ruşi (m. 1997)
- 1927: S-a născut regizorul Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (m. 2012)
- 1930: S-a născut compozitorul japonez Toru Takemitsu (m. 1996)
- 1937: Apare Decretul-lege privind înfiinţarea "Străjii ţării", organizaţie sportivă şi paramilitară pentru tineret (continuatoare a tradiţiei corpului de "Cercetaşi" care-şi desfăşurase activitatea între anii 1913 şi 1937; "Străja ţării" a fost desfiinţată în septembrie 1940)
- 1939: Inaugurarea oficială a postului "Radio Basarabia" de la Chişinău (azi în R. Moldova) prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune; a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică. NOTĂ: Societatea Română de Radiodifuziune a relansat oficial Radio Chişinău în Republica Moldova pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României; SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova
- 1939: A murit George Mihail Zamfirescu, prozator şi dramaturg (“Domnişoara Nastasia”, “Idolul şi Ion Anapoda”, “Maidanul cu dragoste”, “Sfânta mare neruşinare”) (n.13.10.1898)A debutat în 1918 cu versuri publicate în „Literatorul”. A fost redactor la „Facla”, „Adevărul” ş.a., conducător de companii teatrale, director de scenă la Teatrul naţional din Iaşi (1933-1939). Primul său volum, „Flamura albă” (1924), cuprinde, tratate în spirit polemic, episoade de război şi din anii imediat următori. După volumul de nuvele „Gazda cu ochii umezi” (1926) şi „Madona cu trandafiri” (1931), roman al mediului provincial obtuz, Zamfirescu a conceput ciclul epic „Bariera”, dedicat periferiei bucureştene şi alcătuit din „Maidanul cu dragoste” (1933), „Sfânta mare neruşinare” (1935), „Cântecul destinelor” (1939) şi „Bariera” (publicat postum). Ciclul reconstituie, în tonalităţi realiste alternând cu altele naturaliste şi folosind analiza psihologică, atmosfera pitorească şi sordidă a periferiei bucureştene, interbelice şi relevă în acelaşi timp contradicţia dureroasă între setea de puritate, de fericire şi mizeria materială şi morală a locuitorilor ei. Comedia tragică „Domnişoara Nastasia” (1927) este un emoţionant tablou al aceleiaşi periferii, în care năzuinţa eliberării oamenilor simpli din cătuşile unei existenţe sufocante se dovedeşte irealizabilă. A mai scris piesele „Cuminecătura” (1925), „Idolul şi Ion Anapoda” (1935), „Sam, poveste cu mine, cu tine, cu el” (1939), culegerea de articole despre teatru „Mărturii în contemporaneitate” (1938).
- 1947: S-a născut Monica Pillat, prozatoare şi poetă; fiica lui Dinu Pillat
- 1948: S-a născut chitaristul american Johnny Ramone, o adevărată legendă a muzicii punk (m. 2004)
- 1949: S-a născut actriţa americană de film Sigourney Weaver
- 1954: A murit matematicianul Dimitrie D. Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru al Academiei Române din 1934 (n. 1873)
- 1964: A avut loc, la Bucureşti, premiera filmului Străinul, ecranizare de Mihai Iacob, după romanul omonim al lui Titus Popovici.
- 1970: S-a născut Matt (Matthew Paige) Damon, actor de film, producător şi scenarist american („Ocean's Twelve”, „Salvaţi soldatul Ryan”)
- 1987: A murit Konstantinos Tsatos, jurist, filosof şi om politic grec (preşedinte al Republicii Elene între 1975 şi 1980); membru de onoare străin al Academiei Române din 1980 (n. 1899)
- 1992: A fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român (după deschiderea, cu o săptămână în urmă - 1 octombrie, la Bucureşti, a Centrului Cultural Ungar)
- 1992: A murit Willy Brandt, politician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1913) Willy Brandt, născut Herbert Ernst Karl Frahm, (n. 18 decembrie 1913; d. 8 octombrie 1992) a fost un important om politic german. A fost cancelar al Germaniei în perioada 21 octombrie 1969 - 7 mai 1974.În anul 1971 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace.
- 2000: A murit Mihai Pop, etnolog şi folclorist; studii teoretice şi cercetări de folclor românesc; membru de onoare al Academiei Române din 2000 (n. 1907)
- 2004, 8/9: A murit filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (n. 1930)Deconstructivismul este un concept introdus de filosoful Jacques Derrida, care suţine că observarea unui fragment oarecare dintr-un context este lipsită de sens. Acest concept urmăreşte importanţa întregului în sensul desfiinţării opoziţiilor pe baza cărora este fundamentat, precum şi demonstrarea complexităţii ireductibile, instabile a părţilor sale.Cei mai importanţi filosofi care au influenţat deconstructivismul:
Martin Heidegger (1889 - 1976)
Sigmund Freud (1856 - 1939)
Friedrich Nietzsche (1844 - 1900)
Jacques Derrida (1930 - 2004).
- 2008: A murit George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română.
- 2009: Herta Müller, scriitoare şi traducătoare germană originară din România, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură
- "Ziua Europeană a Părinţilor"; marcată, din anul 2002, în a doua zi de marţi din octombrie; obiectivele acestei zile sunt: sublinierea nevoii de implicare a părinţilor în viaţa şcolii, promovarea unei participări active a acestora în educaţia copiilor şi iniţierea dialogului între comunitatea şcolară şi părinţi
- 1207: Ioniţă Caloianu, ţar (1197–1204) şi rege al statului româno–bulgar, din dinastia Asăneştilor, moare ucis de cumani in timpul asedierii Salonicului..
-1408: Prima menţiune internă documentară despre Bacău se găseşte în privilegiul acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (privilegiul le asigura acestora legătura liberă cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le un adevărat monopol pentru comerţul cu zona Mării Negre)
- 1434: A fost menţionată Curtea Domnească din Iaşi, când voievozii Iliaş şi Ştefan dăruiau unor boiernaşi, Giurgiu şi Ion, un sat la obârşia Saratei. În actul de danie, s-a consemnat că aşezarea este supusă jurisdicţiei acestei curţi. „...Şi alt judecător să nu aibă, ci să ţină numai de Curtea noastră din Iaşi.” Clădirea a ars în 1624, 1723, 1785 şi a fost reconstruită în 1806. Curtea Domnească din Iaşi, cea mai veche curte domnească din Moldova, prezintă un interes ştiinţific deosebit în ceea ce priveşte cunoaşterea trecutului istoric al oraşului Iaşi. Pe locurile ei s-a construit, în secolul XX, Palatul Administrativ, azi Palatul Culturii din Iaşi.
- 1585: La această dată a fost botezat compozitorul Heinrich Schütz, autorul primei opere germane ("Daphne") (m. 1672)
- 1754: A încetat din viaţă Henry FIELDING (n.1707), scriitor englez. Supranumit „părintele romanului englez”. A scris proză romanescă de parodiere a romanului sentimental (Istoria aventurilor lui Joseph Andrews şi ale prietenului său, domnul Abraham Adams, 1872) sau de factură picarescă (Istoria vieţii răposatului domn Jonathan Wild cel Mare, 1743; Tom Jones, istoria unui copil găsit, 1749 – capodoperă ce tinde spre romanul total; Amelia, 1752).
- 1803: A murit poetul şi dramaturgul italian Vittorio Alfieri, creator al tragediei clasice italiene (n. 1749)
- 1820: S-a născut, la Focşani, Gheorghe TATTARESCU (m.1894), pictor român. A pictat tablouri alegorice cu subiecte revoluţionare (Deşteptarea României) sau patriotice (Unirea Principatelor). A executat portretele unor personalităţi (N. Bălcescu, Gh. Magheru), peisaje, picturi bisericeşti (la Mitropolia din Iaşi, biserica Sf. Spiridon” din Bucureşti) etc.Gheorghe Tattarescu (n. octombrie 1820, Focşani, d. 24 octombrie 1894, Bucureşti) a fost un pictor român, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.A început să picteze ajutându-l pe unchiul său, Nicolae Teodorescu (1799 – 1880), zugrav de biserici. Continuă studiul picturii la Şcoala de zugravi din Buzău, fondată de unchiul său. În 1844, împreună cu unchiul său, pictează Mănăstirea Răteşti.Cu ajutorul episcopului Buzăului, Chesarie, obţine o bursă de studii la Academia San Luca din Roma (Italia) (1845 – 1851). Aici i-a avut ca profesori pe Natale Carta (1790 – 1884), Giovanni Silvagni (1790 – 1853) şi Pietro Gagliardi (1809 – 1890). Sub îndrumarea profesorilor săi, se formează în spiritul academismului Italian, executând copii după Rafael Sanzio, Bartolomé Estéban Murillo, Salvatore Rosa, Guido Reni şi alţii.Tattarescu a participat la revoluţia de la 1848. A pictat portretele revoluţionarilor Gheorghe Magheru, Ştefan Golescuaflaţi în exil, iar în 1851 pictează portretul lui Nicolae Bălcescu (în trei replici aproape identice).Idealul eliberării naţionale şi al edificării unei Românii moderne este transpus în compoziţii alegorice cu subiect revoluţionar (Renaşterea României, 1849, 11 Februarie 1866 - România Modernă, 1866) sau cu subiect patriotic (Unirea Principatelor, 1857).În 1860 este însărcinat să întocmească un „Album naţional” al priveliştilor şi monumentelor istorice din ţară. Astfel, are prilejul de a se afirma şi ca peisagist, cu discrete accente romantice (Dâmbovicioara, 1860).O mare parte din activitatea sa artistică a fost dedicată artei religioase, creând un stil personal influenţat de academismul italian şi parţial de iconografia tradiţională bizantină. În perioada 1853 – 1892, cu ajutorul elevilor săi, a pictat, în spirit neoclasic, peste 50 de biserici din Bucureşti (Biserica Sf. Spiridon) şi Iaşi (Mitropolia din Iaşi), precum şi Biserica Greacă din Brăila sau biserica Mănăstirii Ciolanu din judeţul Buzău.Împreună cu Theodor Aman a înfiinţat, în 1864, Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, unde a desfăşurat o bogată activitate ca profesor de pictură, fiind mai apoi şi directorul ei în anii 1891 – 1892.În 1865 a scris lucrarea „Percepte şi studii folositoare asupra proporţiunilor corpului uman şi desene după cei mai celebri pictori”.Casa pe care a cumpărat-o în Bucureşti în 1855 şi în care a locuit timp de aproape 40 de ani a fost transformată în muzeu şi a fost deschisă publicului. Înfiinţata în1951, Casa memoriala Gheorghe Tattarescu adăposteşte o mare parte din lucrările sale.
- 1830: Se încheie lucrările Comisiei de delimitare a graniţelor Dunării (pe talveg, conform Tratatului de la Adrianopol) – începute la 29 martie -, prin care fostele raiale Brăila, Giurgiu şi Turnu, împreună cu 30 de insule ale Dunării sunt efectiv şi definitiv încorporate Ţării Româneşti, iar Lacul Brateş – Moldovei.
- 1856: S-a născut Dimitrie Dan, preot, istoric (studii de istorie bisericească) şi folclorist (studii asupra folclorului minorităţilor din Bucovina); membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1927). A publicat lucrări de etnografie, lingvistică, folclor şi istorie bisericească (Mănăstirea şi comuna Putna, 1905; Dosoftei, mitropolitul Moldovei, 1927; Stâna la românii din Bucovina, 1923; Obiceiuri şi credinţe armene la naştere, nuntă şi înmormântare, 1903) etc.
- 1856: S-a născut Petru Missir, jurist, critic literar şi publicist; membru al "Junimii"; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1929). Membru al Societăţii Junimea, profesor de Drept la Universitatea ieşeană (1884-1915), el a fost o figură de prestigiu a intelectualităţii ieşene. A publicat mai multe lucrări cu caracter juridic şi legislativ. S-a îngrijit de strângerea fondurilor necesare ajutorării lui Mihai Eminescu.
- 1857, 8/20: Constantin A. Kretzulescu prezintă în Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (constituită ca şi în Moldova, pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor) proiectul de rezoluţie care cuprindea cereri asemănătoare rezoluţiei moldovene prezentate de Mihail Kogălniceanu la 7/19.X.1857
- 1860, 8/20: Împăratul Austriei, Franz Joseph I, promulgă actul organic cunoscut sub numele de "Diploma din octombrie", care pune capăt sistemului absolutist şi deschide o eră de guvernare constituţională ("regimul liberal", 1860-1867); potrivit prevederilor acestui act, Transilvania redevine principat autonom, cu Guvern şi Dietă proprii, în cadrul Imperiului Habsburgic
- 1860: S-a născut juristul Oscar Niculescu, specialist în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1939)
- 1862: S-a născut pianistul german Emil von Sauer (m. 1942)
- 1864: S-a născut Ozias Leduc, pictor canadian
- 1876: S-a născut Hans Stille, geolog şi paleontolog german; lucrări privind legătura dintre fenomenele tectonice şi cele magnetice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1943 (m. 1966)
- 1878, 8/20: Armata română, victorioasă în Războiul de Independenţă (1877-1878), îşi face intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei
- 1878, 8/20: Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor au intrat oficial în componenţa României (în urma războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878, România obţinea la Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie - 1/13 iulie 1878) recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea la ţară a Dobrogei cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor
- 1883: S-a născut Otto Heinrich Warburg, biochimist, medic si fiziolog, laureat al Premiului Nobel pentru Medicina în anul 1931 (d. 1.08.1970)
- 1889: S-a născut Nina Arbore, pictoriţă, graficiană româncă (d. 1942)Nina Arbore provine dintr-o familie de intelectuali, descendenţi dintr-un neam boieresc originar din Moldova. După terminarea studiilor liceale la Bucureşti, timp în care a luat lecţii de desen de la Nicolae Vermont, se înscrie la Academia din München, la clasa profesorului Angelo Jank (1868 - 1940). Decide să-şi definitiveze studiile la Paris, unde a frecventat Academia liberă condusă de Matisse. Contactul cu faimoasa cage aux fauves a jucat un rol decisiv în orientarea ulterioară a artistei, cea mai mare parte a creaţiei sale fiind tributară inovaţiilor plastice aduse de Henri Matisse.După experienţa pariziană, Nina Arbore revine în ţară, unde şi-a desfăşurat activitatea până la sfârşitul vieţii. Se împarte între lucrul de atelier, cariera didactică (predă doi ani la Academia de Artă Decorativă înfiinţată de Maxy) şi pictura bisericească (Sinaia şi Constanţa). Desfăşoară o intensă activitate expoziţională, fiind acceptată în cercurile cele mai selecte ale modernismului, spre exemplu numele artistei fiind regăsit în selecţia expoziţiei „Contimporanul” din 1924. Participă la toate expoziţiile grupului Femeilor pictore şi sculptore, a cărui membră fondatoare a fost alături de Cecilia Cuţescu-Stork şi Olga Greceanu. De asemenea participă constant la Saloanele Oficiale ale vremii şi la alte expoziţii de grup, de răsunet în epocă: Arta română, Arta nouă, Grupul nostru, Expoziţia internaţională de la Barcelona, Expoziţia de artă futuristă de la Roma.Registrul tematic al artistei este restrâns, abordând cu predilecţie compoziţii cu portret, naturi statice şi rareori peisaje (totdeauna urbane). Stilul abordat, în esenţă eclectic, se revendică de la fovism, expresionism, noua obiectivitate, noul clasicism, iar uneori recurge la stilizări decorative de tip post-bizantin.Lucrarea “Vas cu crini” face parte dintr-o serie tematică favorită a artistei, preocupată de o interpretare simbolică a motivelor picturale. Nina Arbore exploatează culorile, reuşind prin dublul contrast puternic (roşu/verde şi oranj/albastru) să obţină efectul nuanţat a ceea ce numea Louis Vauxcelles – “fiare sălbatice”. Este o compoziţie solidă, rezolvată în linie clasicizantă, care reflectă perfect crezul artistei: „urăsc tot ce e vulgar şi insistent. Caut măreţie şi seriozitate clasică.” (V.I.)
- 1890: S-a născut Alfred Moşoiu, poet, prozator şi dramaturg (m. 1932)
- 1890: S-a născut inginerul german Heinrich Focke, pionier în construcţia de avioane; a realizat primul elicopter functional; a întemeiat, în 1923, în colaborare cu Georg Wulf, concernul Focke-Wulf (m. 1979)
- 1896: S-a născut André Biéler, pictor si profesor canadian de origine elvetiana (d. 1.12.1989)
- 1897: S-a născut Ştefan I. Neniţescu, poet şi estetician (m. 1979)
- 1900: S-a născut Zeno Octavian Vancea, compozitor, muzicolog şi pedagog (m. 1990)
- 1910: S-a născut actorul de film american Kirk Alyn, interpretul rolului "Superman" din serialul tv. omonim difuzat între anii 1948 şi 1950 (m. 1999)
- 1914: A murit Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal, preşedinte al PNL şi al Consiliului de Miniştri. A fost membru şi presedinte al Academiei Române (n.10.03.1833)
- 1915, 8/21: A murit Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător; îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul "Coresi", destinat să ajute profesorii în editarea manualelor; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1864). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă moartea la 21.X.1915
- 1916: S-a născut compozitorul Gheorghe Bazavan (m. 1990)
- 1918: S-a născut Jens C. Skou, biofizician danez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie pe anul 1997
- 1920: S-a născut Frank Patrick Herbert, scriitor american .
- 1923: S-a născut Ion Voicu, violonist de reputaţie mondială; în perioada 1972-1982 a fost director al Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti (d.24.02.1997)
- 1925: S-a născut Andrei Siniavski, scriitor rus şi activist pentru drepturile omului, stabilit la Paris; când a sosit în Franţa, în anul 1973, era unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi ruşi (m. 1997)
- 1927: S-a născut regizorul Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (m. 2012)
- 1930: S-a născut compozitorul japonez Toru Takemitsu (m. 1996)
- 1937: Apare Decretul-lege privind înfiinţarea "Străjii ţării", organizaţie sportivă şi paramilitară pentru tineret (continuatoare a tradiţiei corpului de "Cercetaşi" care-şi desfăşurase activitatea între anii 1913 şi 1937; "Străja ţării" a fost desfiinţată în septembrie 1940)
- 1939: Inaugurarea oficială a postului "Radio Basarabia" de la Chişinău (azi în R. Moldova) prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Iaşi. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune; a emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică. NOTĂ: Societatea Română de Radiodifuziune a relansat oficial Radio Chişinău în Republica Moldova pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României; SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova
- 1939: A murit George Mihail Zamfirescu, prozator şi dramaturg (“Domnişoara Nastasia”, “Idolul şi Ion Anapoda”, “Maidanul cu dragoste”, “Sfânta mare neruşinare”) (n.13.10.1898)A debutat în 1918 cu versuri publicate în „Literatorul”. A fost redactor la „Facla”, „Adevărul” ş.a., conducător de companii teatrale, director de scenă la Teatrul naţional din Iaşi (1933-1939). Primul său volum, „Flamura albă” (1924), cuprinde, tratate în spirit polemic, episoade de război şi din anii imediat următori. După volumul de nuvele „Gazda cu ochii umezi” (1926) şi „Madona cu trandafiri” (1931), roman al mediului provincial obtuz, Zamfirescu a conceput ciclul epic „Bariera”, dedicat periferiei bucureştene şi alcătuit din „Maidanul cu dragoste” (1933), „Sfânta mare neruşinare” (1935), „Cântecul destinelor” (1939) şi „Bariera” (publicat postum). Ciclul reconstituie, în tonalităţi realiste alternând cu altele naturaliste şi folosind analiza psihologică, atmosfera pitorească şi sordidă a periferiei bucureştene, interbelice şi relevă în acelaşi timp contradicţia dureroasă între setea de puritate, de fericire şi mizeria materială şi morală a locuitorilor ei. Comedia tragică „Domnişoara Nastasia” (1927) este un emoţionant tablou al aceleiaşi periferii, în care năzuinţa eliberării oamenilor simpli din cătuşile unei existenţe sufocante se dovedeşte irealizabilă. A mai scris piesele „Cuminecătura” (1925), „Idolul şi Ion Anapoda” (1935), „Sam, poveste cu mine, cu tine, cu el” (1939), culegerea de articole despre teatru „Mărturii în contemporaneitate” (1938).
- 1947: S-a născut Monica Pillat, prozatoare şi poetă; fiica lui Dinu Pillat
- 1948: S-a născut chitaristul american Johnny Ramone, o adevărată legendă a muzicii punk (m. 2004)
- 1949: S-a născut actriţa americană de film Sigourney Weaver
- 1954: A murit matematicianul Dimitrie D. Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru al Academiei Române din 1934 (n. 1873)
- 1964: A avut loc, la Bucureşti, premiera filmului Străinul, ecranizare de Mihai Iacob, după romanul omonim al lui Titus Popovici.
- 1970: S-a născut Matt (Matthew Paige) Damon, actor de film, producător şi scenarist american („Ocean's Twelve”, „Salvaţi soldatul Ryan”)
- 1987: A murit Konstantinos Tsatos, jurist, filosof şi om politic grec (preşedinte al Republicii Elene între 1975 şi 1980); membru de onoare străin al Academiei Române din 1980 (n. 1899)
- 1992: A fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român (după deschiderea, cu o săptămână în urmă - 1 octombrie, la Bucureşti, a Centrului Cultural Ungar)
- 1992: A murit Willy Brandt, politician german, laureat al Premiului Nobel (n. 1913) Willy Brandt, născut Herbert Ernst Karl Frahm, (n. 18 decembrie 1913; d. 8 octombrie 1992) a fost un important om politic german. A fost cancelar al Germaniei în perioada 21 octombrie 1969 - 7 mai 1974.În anul 1971 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace.
- 2000: A murit Mihai Pop, etnolog şi folclorist; studii teoretice şi cercetări de folclor românesc; membru de onoare al Academiei Române din 2000 (n. 1907)
- 2004, 8/9: A murit filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (n. 1930)Deconstructivismul este un concept introdus de filosoful Jacques Derrida, care suţine că observarea unui fragment oarecare dintr-un context este lipsită de sens. Acest concept urmăreşte importanţa întregului în sensul desfiinţării opoziţiilor pe baza cărora este fundamentat, precum şi demonstrarea complexităţii ireductibile, instabile a părţilor sale.Cei mai importanţi filosofi care au influenţat deconstructivismul:
Martin Heidegger (1889 - 1976)
Sigmund Freud (1856 - 1939)
Friedrich Nietzsche (1844 - 1900)
Jacques Derrida (1930 - 2004).
- 2008: A murit George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română.
- 2009: Herta Müller, scriitoare şi traducătoare germană originară din România, primeşte Premiul Nobel pentru Literatură
8 octombrie 2008: A murit George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1975 (n. 1912). În România se organizează în semn de omagiu pentru savantul George Emil Palade, la 19 noiembrie (ziua sa de naştere), "Ziua cercetătorului şi proiectantului din România"George Emil Palade (n. 19 noiembrie 1912, Iaşi – d. 8 octombrie 2008) a fost un medic şi om de ştiinţă american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, laureat în 1974 al premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină. În 1986 i-a fost conferită în Statele Unite National Medal of Science („Medalia Naţională pentru Ştiinţă”) în biologie pentru: „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esenţiale de structuri supracomplexe, cu înaltă organizare, prezente în toate celulele vii”.A absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii din Bucureşti. In 1940 a obtinut titlul de doctorîn medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice. În perioada 1942 - 1945, Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române.George Palade a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 1975. În 1989 a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte şi ştiinţe (ARA) la Universitatea din California.În 2007, preşedintele României l-a decorat cu Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Colan.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu