.jpg)
S-a întâmplat în 14 noiembrie...
-"Ziua mondială de luptă împotriva diabetului"; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923
- 1234: Menţionarea, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, a românilor ("walati") ca trăind în episcopatul cumanilor şi având o ierarhie bisericească de rit ortodox
- 1305: Clement al V-lea devine primul papă cu reşedinţa la Avignon.
- 1497: S-a terminat zidirea bisericii "Înălţarea Domnului" de la Mânăstirea Neamţ
- 1540: A murit Rosso Fiorentino, pictor italian.
- 1668: S-a născut Johann Lukas Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (m. 1745)
- 1716: A murit Gottfried Leibniz, filozof, matematician, diplomat, om de ştiinţă german (n. 1646) Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz (n. 1 iulie 1646, Leipzig, d. 14 noiembrie 1716, Hanovra) a fost un filozof şi matematician german, unul din cei mai importanţi filozofi de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german. În matematică, Leibniz a introdus termenul de "funcţie" (1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curbă. Alături de Newton, Leibniz este considerat fondatorul analizei matematice moderne.A fost fondatorul şi primul preşedinte al "Academiei de Ştiinţe" din Berlin (1700)
-1718- In Tara Romaneasca, la Bucuresti, are loc Campania de la Bucuresti, prin care oastea Imperiului Habsburgic, l-a indepartat de pe tron pe Domnul Nicoale Mavrocordat, primul domn fanariot.Campania de la Bucuresti, a fost o operatie militara, prin care oastea Imperiul Habsburgic, a patruns in Tara Romaneasca si a incercat sa il prinda pe primul Domn fanariot al Tarii Romanesti Nicolae Mavrocordat (Domn al Tarii Romanesti intre 21 ianuarie 1716 - 25 noiembrie 1716 si martie 1719 - 3 septembrie 1730.). Campania are loc in contextul Razbolului Austro-Otoman (1715-1718). Mai multi boieri, din Tara Romaneasca, il anunta pe comandantul trupelor habsburgice, Generalul Stephan Steinville, asupra oportunitatii prinderii Domnului fanariot Nicolae Mavrocordat. Comandantul austriac decide capturarea Domnului si il trimite pe Capitanul Stephan Detine von Pidova cu un corp de oaste sa il captureze pe Domn. Oastea intra in secret in Tara Romaneasca si in noaptea de 13 (24 noiembrie SV)-14 (25 noiembrie SV) 1716, patrunde in Bucuresti prin Colentina, profitand de slaba aparare a garnizoanei, capturandu-l pe Domn si intreaga sa familie, care este dus la Brasov si tinut ostatic.
- 1719 - S-a născut Leopold Mozart, compozitor, violonist şi organist austriac, tatăl celebrului compozitor W.A. Mozart (d.28.05.1787)
- 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi.
- 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)
- 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)
- 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763)Opera sa alternează planul real cu cel imaginar, ironia acidă cu efuziunea lirică, într-o deosebită diversitate de asociaţii şi tonalităţi sufleteşti, configurând caractere singulare, pronunţat individuale. A fost un remarcabil stilist, creator de sugestii subtile, atmosferă şi portrete de mare sensibilitate. Opera sa se compune din volumele: Viaţa fericitului învăţătoraş Maria Wuz din Auenthal, Loja invizibilă, Hesperus; Viaţa lui Quintus Fixlein, Titan.
- 1831: A murit Georg Wilhelm Friedrich Hegel, filozof german (n. 1770).
- 1832: A fost pus în circulaţie primul vagon de tramvai din America, tras de cai, la New York, având ca pasageri funcţionari publici care parcurgeau distanţa dintre Prince Street şi Strada nr. 14
- 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului,
- 1863 - S-a născut Leo Baekeland, chimist american de origine belgiană inventatorul bachelitei (d. 1944) Leo Hendrik Baekeland (14 noiembrie 1863, Gand, Belgia - 23 februarie 1944, Beacon, New York, Statele Unite) este un chimist american de origine belgiană, specialist în chimie industrială. Profesor de chimie în Belgia, a imigrat în Statele Unite, în 1889. A inventat Velox, prima hârtie fotografică sensibilă la lumină artificială, şi i-a vândut drepturile de proprietate lui George Eastman în 1899, contra sumei de un milion de dolari. Încercările sale de a înlocui şerlacul au dus la descoperirea, în 1909, a metodei de realizare a unui tip de plastic dur, termorigid, produs din formaldehidă şi fenol, pe care l-a denumit bachelită. Descoperirea sa a contribuit la dezvoltarea industriei maselor plastice.
- 1865: S-a născut (la Ciripcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova) Constantin Stere, jurist, scriitor şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului (m. 1936).
- 1869 - S-a născut Iulia Haşdeu, poeta romanca, fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu.
- 1871 - S-a născut Ilarie Chendi, critic şi istoric literar român (d. 1913)
- 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române (m. 1927).
- 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie, membru corespondent al Academiei Române.
- 1878: Dobrogea redevine parte a României după Războiul de Independenţă
- 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor şi muzicolog austriac (m. 1971)
- 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)
- 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941). De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869 - 19.VI.1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921
- 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu, poet şi eseist român, stabilit în Franţa în 1923 (asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz, în anul 1944)
- 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)
- 1905: A murit Robert Whitehead, inventatorul torpilei în anul 1866
- 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)A scris o serie a cărţilor populare, Pippi Şoseţica (Pippi Långstrump), Frăţiorul şi Karlsson de pe acoperiş, Prinţul Mio şi căluţul fermecat, Fraţii Inimă de leu etc. A luat premiul „Hans Christian Andersen”, unul dintre cele mai importante premii pentru scriitori. Cărţile autoarei s-au vândut în 145 milioane de exemplare.
- 1909: A murit Joshua Slocum, navigator american de origine canadiană, cel mai mare navigator solitar al secolului XIX.Joshua Slocum, nascut in 1844 in Nova Scotia, a devenit cetatean american si capitan la 25 de ani. Pe 24 aprilie 1895, la 51 de ani, Slocum a plecat din Boston in Spray-ul sau de 11 m, un vas de pescuit remodelat.Slocum a traversat Atlanticul spre canalul de Suez. In Gibraltar, a fost avertizat despre piratii din Mediterana. Asa ca a pornit inapoi peste Atlantic, si s-a indreptat de-a lungul coastelor Braziliei, prin infernala Stramtoare a lui Magellan. A facut fata curentilor fatali, coastelor stancoase si marilor incarcate de alge cand naviga in jurul Australiei, Capului Bunei Sperante, si peste Atlantic.In 27 iunie 1898, trei ani mai tarziu dupa 74000 km (46000 mile), Joshua Slocum a intrat in Newport, Rhode Island, ca primul om care a navigat solitar in jurul lumii. A descris incredibila sa calatorie in cartea sa "Navigand in Jurul Lumii".
- 1914: Încercarea primei maşini marca Dodge
- 1922: S-a născut Boutros-Boutros Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei; a fost secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996
- 1922: Prima emisiune radiofonică a B.B.C.
- 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc.Gabriela Manole s-a născut la data de -
- 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)
- 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru al Academiei Române
- 1932 : S-a născut regizorul de film Geo Saizescu (“Un surâs în plină vară”, “Şantaj”)
- 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător;
- 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan
- 1935 - S-a născut Regele Hussein al Iordaniei (d.07.02.1999)
- 1940, 14/15: Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry;
- 1946 – A murit Manuel de Falla, compozitor spaniol, autor de opere (“Viaţă scurtă”), balete (“Amorul vrăjitor”), lucrări orchestrale (n.23.11.1876)
- 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic.
- 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993
- 1952 - Revista britanică New Musical Express publică primul top. Pe locul 1, Al Martino - "Here In My Heart"
- 1954 - S-a născut Condoleezza Rice, politiciană americană şi fost ministru de externe a Statelor Unite
- 1955 – A murit Robert Emmet Sherwood, dramaturg american, scenarist de filme şi ziarist. Comediile şi dramele sale, piese cu implicaţii filosofice, de atitudine antirăzboinică şi de evocare istorică – dintre care cea mai cunoscută este “Pădurea împietrită” (1935) –, remarcabile prin gradaţia tensiunii dramatice şi şocul elementului neprevăzut, atestă un temperament ironic, deziluzionat şi o tendinţă spre paradoxul istorico–moral (n.04.04.1896)
- 1956: S-a născut actorul Vasile Muraru, actor al Teatrului “C. Tănase”.
- 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo
- 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist);
- 1969: La această dată a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii; în anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7.04 Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti"
- 1969: Lansarea navetei spaţiale Apollo 12, având la bord pe cosmonauţii Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. şi Alan L. Bean .Misiunea Apollo 12 a fost prima etapă din programul stiintific de explorare a Lunii in care au fost studiate roci de pe o raza de jumatate de kilometru in jurul Modulului.Pilotul Modulului de Comanda Richart Gordon Jr. a ramas pe orbita lunara cat timp Modulul Lunar a aselenizat la Nord Vest de craterul Surveyor in "The Ocean of Storms", pe data de 19 noiembrie. In timpul celor 2 activitati extravehicluare ce au totalizat 7 ore si 45 minute, astronautii au colectat material lunar.
- 1971: Mariner 9 devine primul satelit artificial al Planetei Marte.Naveta spatiala cantarind 506 kg, a intrat pe orbita „Planetei Rosii”, la 14 noiembrie 1971 si a inconjurat-o de doua ori pe zi timp de aproape un an, fotografiindu-i suprafata si analizandu-i atmosfera cu ajutorul unor instrumente cu raze infrarosii si ultraviolete. Naveta a adunat date despre compozitia atmosferei, densitatea, presiunea si temperatura planetei Marte, cat si informatii despre compozitia suprafetei, temperatura si topografia acesteia.In momentul in care a ajuns naveta Mariner 9, Marte era aproape in totalitate acoperita de furtuni de nisip, care au durat o luna. Totusi, dupa ce nisipul s-a indepartat, Mariner 9 a dezvaluit o planeta total diferita, o planeta care dispune de vulcani enormi si de un canion gigantic, ce se intinde pe 3000 de mile. Camerele de luat vederi ale navetei au inregistrat ceva ce pareau sa fie rauri secate, sugerand faptul ca in vremuri stravechi pe Marte se gasea apa si poate chiar viata. Fiind prima naveta spatiala care a orbitat in jurul altei planete decat Pamantul, Mariner 9 a trimis peste 7.000 de imagini ale „Planetei Rosii”, reusind sa fotografieze intreaga planteta. Mariner 9 a trimis si primele imagini cu prim-planuri ale lunii planetei Marte. Transmisia de imagini a luat sfarsit la 27 octombrie 1972.
- 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică, desemnată, în anul 1999, atleta nr.1 a lumii .
- 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)
- 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă (n. 1925)
- 1993: A murit istoricul de artă Virgil I. Vătăşianu, unul dintre ctitorii învăţământului superior de artă din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)
- 1994: Inaugurarea trenului de mare viteză Eurostar.14 noiembrie 1878: Dobrogea redevine parte a României după Războiul de Independenţă.Dobrogea de Nord devine parte a Regatului României după recunoașterea independenței și cedarea Basarabiei de Sud către Imperiul Țarist, prin decizia Congresului de la Berlin (1878).Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) prevedea cedarea Dobrogei la sud de o linie Rasova-Agigea de către Imperiul Otoman către Bulgaria, cu toate că populația acestei părți a Dobrogei cuprindea o majoritate relativă de musulmani (turci, tătari și cerchezi). Dar la Congresul de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să pornească de la Dunăre imediat în aval de orașul Silistra pentru a ajunge la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama-Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria) ca să cuprindă populația compact românească din satele dunărene situate între Silistra și Rasova, și din jurul portului Mangalia. Dobrogea de Sud, (Cadrilaterul), locuit de asemenea în majoritate de turci și de tătari, a revenit Bulgariei.În anul 1879, România a pretins Bulgariei orașul Silistra și chiar a ocupat Arab Tabia, fortăreața orașului. Marile puteri au acordat Arab Tabia României, dar Silistra a fost lăsată bulgarilor Includerea Dobrogei în Regatul României în urma Tratatului de la San Stefano a sporit importanța provinciei, deoarece asigura ieșirea directă la mare a statului român. Astfel se construiește Podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul țării, iar orașul Constanța devine principalul port la Marea Neagră. Are loc și o recolonizare sistematică intensă a românilor din alte provincii (în special din Muntenia și a românilor din Transilvania) în Dobrogea, sporind semnificativ ponderea elementului românesc din regiune. Spre deosebire de restul Regatului României, în Dobrogea nu existau latifundii date în arendă, ceea ce a contribuit la crearea unei populații rurale relativ înstărite. Unirea Dobrogei cu tara a fost dorinta guvernului si populatiei romanesti In aceasi masura si nu o situatie impusa de rusi, pe care oamenii politici romani ar fi Incercat sa o evite. (Geograful Grigore Cobalcescu scria referindu-se la Dobrogea: “In aceste circumstante nu vad ce am putea face decat sa privim Dobrogea ca o proprietate a noastra si sa ne gandim ce vom face cu ea, pentru a profita de aceasta stapanire legala, si desigur sa facem tot ce putem pentru a-i multumi pe etnicii stabiliti pe acest pamant si sa cautam sa pastram fratia lor.”; poetul Mihai Eminescu vorbind despre Dobrogea afirma: “Din punct de vedere istoric, noi avem dreptul indisputabil asupra Dobrogei. Roman In perioada lui Augustus, locul de exil al lui Ovidius, marele poet, candva a bizantinilor, trecand de la dinastia Assanizilor la Valahia, a continuat sa ramana Valahiei, pana la momentul cand ne-a fost luata de turci”; I. C. Bratianu, cu ocazia unui discurs In Senat pe 28 septembrie 1878 pleda de asemenea pentru dreptul istoric al Romaniei asupra Dobrogei: “Provoc pe oricine poate demonstra cu dovezi ca Dobrogea ar fi apartinut statului bulgar. La Inceputul secolului al XV-lea turcii au furat Dobrogea de la noi cu sabia. […] Nimeni nu trebuie sa Indrazneasca sa spuna ca Dobrogea a apartinut Bulgariei; noi suntem stapanii legali prin sange, am pierdut-o prin sabie si acum este a noastra… prin sabie!”)Ceea ce a incercat in fapt clasa politica romaneasca, a fost evitarea pierderii sudului Basarabiei, pentru ca nu s-a dorit o tranzactie teritoriala pe seama unor teritorii romanesti. Romania obtinea deci, prin ceea ce avea sa devina cunoscut drept “Razboiul de Independenta”, recunoasterea suveranitatii sale asupra teritoriului dintre Dunare si Marea Neagra.Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878 si cucerirea independentei de stat a Insemnat egalitatea juridica cu toate statele suverane, avand o adanca semnificatie morala pentru ca a ridicat constiinta natiunii romane libere si a permis realizarea In perspectiva, atunci cand istoria a permis-o, a Marii Uniri de la 1918. Nu mai putin important a Insemnat eliberarea altor populatii balcanice de sub dominatia otomana, contribuind decisiv la evolutia acestora ca state moderne Intr-o epoca de afirmare a spiritului national.
-"Ziua mondială de luptă împotriva diabetului"; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923
- 1234: Menţionarea, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, a românilor ("walati") ca trăind în episcopatul cumanilor şi având o ierarhie bisericească de rit ortodox
- 1305: Clement al V-lea devine primul papă cu reşedinţa la Avignon.
- 1497: S-a terminat zidirea bisericii "Înălţarea Domnului" de la Mânăstirea Neamţ
- 1540: A murit Rosso Fiorentino, pictor italian.
- 1668: S-a născut Johann Lukas Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (m. 1745)
- 1716: A murit Gottfried Leibniz, filozof, matematician, diplomat, om de ştiinţă german (n. 1646) Gottfried Wilhelm Freiherr von Leibniz (n. 1 iulie 1646, Leipzig, d. 14 noiembrie 1716, Hanovra) a fost un filozof şi matematician german, unul din cei mai importanţi filozofi de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul celui de al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german. În matematică, Leibniz a introdus termenul de "funcţie" (1694), pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curbă. Alături de Newton, Leibniz este considerat fondatorul analizei matematice moderne.A fost fondatorul şi primul preşedinte al "Academiei de Ştiinţe" din Berlin (1700)
-1718- In Tara Romaneasca, la Bucuresti, are loc Campania de la Bucuresti, prin care oastea Imperiului Habsburgic, l-a indepartat de pe tron pe Domnul Nicoale Mavrocordat, primul domn fanariot.Campania de la Bucuresti, a fost o operatie militara, prin care oastea Imperiul Habsburgic, a patruns in Tara Romaneasca si a incercat sa il prinda pe primul Domn fanariot al Tarii Romanesti Nicolae Mavrocordat (Domn al Tarii Romanesti intre 21 ianuarie 1716 - 25 noiembrie 1716 si martie 1719 - 3 septembrie 1730.). Campania are loc in contextul Razbolului Austro-Otoman (1715-1718). Mai multi boieri, din Tara Romaneasca, il anunta pe comandantul trupelor habsburgice, Generalul Stephan Steinville, asupra oportunitatii prinderii Domnului fanariot Nicolae Mavrocordat. Comandantul austriac decide capturarea Domnului si il trimite pe Capitanul Stephan Detine von Pidova cu un corp de oaste sa il captureze pe Domn. Oastea intra in secret in Tara Romaneasca si in noaptea de 13 (24 noiembrie SV)-14 (25 noiembrie SV) 1716, patrunde in Bucuresti prin Colentina, profitand de slaba aparare a garnizoanei, capturandu-l pe Domn si intreaga sa familie, care este dus la Brasov si tinut ostatic.
- 1719 - S-a născut Leopold Mozart, compozitor, violonist şi organist austriac, tatăl celebrului compozitor W.A. Mozart (d.28.05.1787)
- 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi.
- 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)
- 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)
- 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763)Opera sa alternează planul real cu cel imaginar, ironia acidă cu efuziunea lirică, într-o deosebită diversitate de asociaţii şi tonalităţi sufleteşti, configurând caractere singulare, pronunţat individuale. A fost un remarcabil stilist, creator de sugestii subtile, atmosferă şi portrete de mare sensibilitate. Opera sa se compune din volumele: Viaţa fericitului învăţătoraş Maria Wuz din Auenthal, Loja invizibilă, Hesperus; Viaţa lui Quintus Fixlein, Titan.
- 1831: A murit Georg Wilhelm Friedrich Hegel, filozof german (n. 1770).
- 1832: A fost pus în circulaţie primul vagon de tramvai din America, tras de cai, la New York, având ca pasageri funcţionari publici care parcurgeau distanţa dintre Prince Street şi Strada nr. 14
- 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului,
- 1863 - S-a născut Leo Baekeland, chimist american de origine belgiană inventatorul bachelitei (d. 1944) Leo Hendrik Baekeland (14 noiembrie 1863, Gand, Belgia - 23 februarie 1944, Beacon, New York, Statele Unite) este un chimist american de origine belgiană, specialist în chimie industrială. Profesor de chimie în Belgia, a imigrat în Statele Unite, în 1889. A inventat Velox, prima hârtie fotografică sensibilă la lumină artificială, şi i-a vândut drepturile de proprietate lui George Eastman în 1899, contra sumei de un milion de dolari. Încercările sale de a înlocui şerlacul au dus la descoperirea, în 1909, a metodei de realizare a unui tip de plastic dur, termorigid, produs din formaldehidă şi fenol, pe care l-a denumit bachelită. Descoperirea sa a contribuit la dezvoltarea industriei maselor plastice.
- 1865: S-a născut (la Ciripcău/jud. Soroca, azi în R. Moldova) Constantin Stere, jurist, scriitor şi om politic ţărănist; ideolog al poporanismului (m. 1936).
- 1869 - S-a născut Iulia Haşdeu, poeta romanca, fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu.
- 1871 - S-a născut Ilarie Chendi, critic şi istoric literar român (d. 1913)
- 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române (m. 1927).
- 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie, membru corespondent al Academiei Române.
- 1878: Dobrogea redevine parte a României după Războiul de Independenţă
- 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor şi muzicolog austriac (m. 1971)
- 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)
- 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941). De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869 - 19.VI.1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921
- 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu, poet şi eseist român, stabilit în Franţa în 1923 (asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz, în anul 1944)
- 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)
- 1905: A murit Robert Whitehead, inventatorul torpilei în anul 1866
- 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)A scris o serie a cărţilor populare, Pippi Şoseţica (Pippi Långstrump), Frăţiorul şi Karlsson de pe acoperiş, Prinţul Mio şi căluţul fermecat, Fraţii Inimă de leu etc. A luat premiul „Hans Christian Andersen”, unul dintre cele mai importante premii pentru scriitori. Cărţile autoarei s-au vândut în 145 milioane de exemplare.
- 1909: A murit Joshua Slocum, navigator american de origine canadiană, cel mai mare navigator solitar al secolului XIX.Joshua Slocum, nascut in 1844 in Nova Scotia, a devenit cetatean american si capitan la 25 de ani. Pe 24 aprilie 1895, la 51 de ani, Slocum a plecat din Boston in Spray-ul sau de 11 m, un vas de pescuit remodelat.Slocum a traversat Atlanticul spre canalul de Suez. In Gibraltar, a fost avertizat despre piratii din Mediterana. Asa ca a pornit inapoi peste Atlantic, si s-a indreptat de-a lungul coastelor Braziliei, prin infernala Stramtoare a lui Magellan. A facut fata curentilor fatali, coastelor stancoase si marilor incarcate de alge cand naviga in jurul Australiei, Capului Bunei Sperante, si peste Atlantic.In 27 iunie 1898, trei ani mai tarziu dupa 74000 km (46000 mile), Joshua Slocum a intrat in Newport, Rhode Island, ca primul om care a navigat solitar in jurul lumii. A descris incredibila sa calatorie in cartea sa "Navigand in Jurul Lumii".
- 1914: Încercarea primei maşini marca Dodge
- 1922: S-a născut Boutros-Boutros Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei; a fost secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996
- 1922: Prima emisiune radiofonică a B.B.C.
- 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc.Gabriela Manole s-a născut la data de -
- 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)
- 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru al Academiei Române
- 1932 : S-a născut regizorul de film Geo Saizescu (“Un surâs în plină vară”, “Şantaj”)
- 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător;
- 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan
- 1935 - S-a născut Regele Hussein al Iordaniei (d.07.02.1999)
- 1940, 14/15: Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry;
- 1946 – A murit Manuel de Falla, compozitor spaniol, autor de opere (“Viaţă scurtă”), balete (“Amorul vrăjitor”), lucrări orchestrale (n.23.11.1876)
- 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic.
- 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993
- 1952 - Revista britanică New Musical Express publică primul top. Pe locul 1, Al Martino - "Here In My Heart"
- 1954 - S-a născut Condoleezza Rice, politiciană americană şi fost ministru de externe a Statelor Unite
- 1955 – A murit Robert Emmet Sherwood, dramaturg american, scenarist de filme şi ziarist. Comediile şi dramele sale, piese cu implicaţii filosofice, de atitudine antirăzboinică şi de evocare istorică – dintre care cea mai cunoscută este “Pădurea împietrită” (1935) –, remarcabile prin gradaţia tensiunii dramatice şi şocul elementului neprevăzut, atestă un temperament ironic, deziluzionat şi o tendinţă spre paradoxul istorico–moral (n.04.04.1896)
- 1956: S-a născut actorul Vasile Muraru, actor al Teatrului “C. Tănase”.
- 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo
- 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist);
- 1969: La această dată a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii; în anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7.04 Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti"
- 1969: Lansarea navetei spaţiale Apollo 12, având la bord pe cosmonauţii Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. şi Alan L. Bean .Misiunea Apollo 12 a fost prima etapă din programul stiintific de explorare a Lunii in care au fost studiate roci de pe o raza de jumatate de kilometru in jurul Modulului.Pilotul Modulului de Comanda Richart Gordon Jr. a ramas pe orbita lunara cat timp Modulul Lunar a aselenizat la Nord Vest de craterul Surveyor in "The Ocean of Storms", pe data de 19 noiembrie. In timpul celor 2 activitati extravehicluare ce au totalizat 7 ore si 45 minute, astronautii au colectat material lunar.
- 1971: Mariner 9 devine primul satelit artificial al Planetei Marte.Naveta spatiala cantarind 506 kg, a intrat pe orbita „Planetei Rosii”, la 14 noiembrie 1971 si a inconjurat-o de doua ori pe zi timp de aproape un an, fotografiindu-i suprafata si analizandu-i atmosfera cu ajutorul unor instrumente cu raze infrarosii si ultraviolete. Naveta a adunat date despre compozitia atmosferei, densitatea, presiunea si temperatura planetei Marte, cat si informatii despre compozitia suprafetei, temperatura si topografia acesteia.In momentul in care a ajuns naveta Mariner 9, Marte era aproape in totalitate acoperita de furtuni de nisip, care au durat o luna. Totusi, dupa ce nisipul s-a indepartat, Mariner 9 a dezvaluit o planeta total diferita, o planeta care dispune de vulcani enormi si de un canion gigantic, ce se intinde pe 3000 de mile. Camerele de luat vederi ale navetei au inregistrat ceva ce pareau sa fie rauri secate, sugerand faptul ca in vremuri stravechi pe Marte se gasea apa si poate chiar viata. Fiind prima naveta spatiala care a orbitat in jurul altei planete decat Pamantul, Mariner 9 a trimis peste 7.000 de imagini ale „Planetei Rosii”, reusind sa fotografieze intreaga planteta. Mariner 9 a trimis si primele imagini cu prim-planuri ale lunii planetei Marte. Transmisia de imagini a luat sfarsit la 27 octombrie 1972.
- 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică, desemnată, în anul 1999, atleta nr.1 a lumii .
- 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)
- 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă (n. 1925)
- 1993: A murit istoricul de artă Virgil I. Vătăşianu, unul dintre ctitorii învăţământului superior de artă din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)
- 1994: Inaugurarea trenului de mare viteză Eurostar.14 noiembrie 1878: Dobrogea redevine parte a României după Războiul de Independenţă.Dobrogea de Nord devine parte a Regatului României după recunoașterea independenței și cedarea Basarabiei de Sud către Imperiul Țarist, prin decizia Congresului de la Berlin (1878).Anterior Congresului de la Berlin, Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 martie 1878) prevedea cedarea Dobrogei la sud de o linie Rasova-Agigea de către Imperiul Otoman către Bulgaria, cu toate că populația acestei părți a Dobrogei cuprindea o majoritate relativă de musulmani (turci, tătari și cerchezi). Dar la Congresul de la Berlin, emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să pornească de la Dunăre imediat în aval de orașul Silistra pentru a ajunge la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama-Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria) ca să cuprindă populația compact românească din satele dunărene situate între Silistra și Rasova, și din jurul portului Mangalia. Dobrogea de Sud, (Cadrilaterul), locuit de asemenea în majoritate de turci și de tătari, a revenit Bulgariei.În anul 1879, România a pretins Bulgariei orașul Silistra și chiar a ocupat Arab Tabia, fortăreața orașului. Marile puteri au acordat Arab Tabia României, dar Silistra a fost lăsată bulgarilor Includerea Dobrogei în Regatul României în urma Tratatului de la San Stefano a sporit importanța provinciei, deoarece asigura ieșirea directă la mare a statului român. Astfel se construiește Podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul țării, iar orașul Constanța devine principalul port la Marea Neagră. Are loc și o recolonizare sistematică intensă a românilor din alte provincii (în special din Muntenia și a românilor din Transilvania) în Dobrogea, sporind semnificativ ponderea elementului românesc din regiune. Spre deosebire de restul Regatului României, în Dobrogea nu existau latifundii date în arendă, ceea ce a contribuit la crearea unei populații rurale relativ înstărite. Unirea Dobrogei cu tara a fost dorinta guvernului si populatiei romanesti In aceasi masura si nu o situatie impusa de rusi, pe care oamenii politici romani ar fi Incercat sa o evite. (Geograful Grigore Cobalcescu scria referindu-se la Dobrogea: “In aceste circumstante nu vad ce am putea face decat sa privim Dobrogea ca o proprietate a noastra si sa ne gandim ce vom face cu ea, pentru a profita de aceasta stapanire legala, si desigur sa facem tot ce putem pentru a-i multumi pe etnicii stabiliti pe acest pamant si sa cautam sa pastram fratia lor.”; poetul Mihai Eminescu vorbind despre Dobrogea afirma: “Din punct de vedere istoric, noi avem dreptul indisputabil asupra Dobrogei. Roman In perioada lui Augustus, locul de exil al lui Ovidius, marele poet, candva a bizantinilor, trecand de la dinastia Assanizilor la Valahia, a continuat sa ramana Valahiei, pana la momentul cand ne-a fost luata de turci”; I. C. Bratianu, cu ocazia unui discurs In Senat pe 28 septembrie 1878 pleda de asemenea pentru dreptul istoric al Romaniei asupra Dobrogei: “Provoc pe oricine poate demonstra cu dovezi ca Dobrogea ar fi apartinut statului bulgar. La Inceputul secolului al XV-lea turcii au furat Dobrogea de la noi cu sabia. […] Nimeni nu trebuie sa Indrazneasca sa spuna ca Dobrogea a apartinut Bulgariei; noi suntem stapanii legali prin sange, am pierdut-o prin sabie si acum este a noastra… prin sabie!”)Ceea ce a incercat in fapt clasa politica romaneasca, a fost evitarea pierderii sudului Basarabiei, pentru ca nu s-a dorit o tranzactie teritoriala pe seama unor teritorii romanesti. Romania obtinea deci, prin ceea ce avea sa devina cunoscut drept “Razboiul de Independenta”, recunoasterea suveranitatii sale asupra teritoriului dintre Dunare si Marea Neagra.Participarea Romaniei la razboiul din 1877-1878 si cucerirea independentei de stat a Insemnat egalitatea juridica cu toate statele suverane, avand o adanca semnificatie morala pentru ca a ridicat constiinta natiunii romane libere si a permis realizarea In perspectiva, atunci cand istoria a permis-o, a Marii Uniri de la 1918. Nu mai putin important a Insemnat eliberarea altor populatii balcanice de sub dominatia otomana, contribuind decisiv la evolutia acestora ca state moderne Intr-o epoca de afirmare a spiritului national.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu