CORINA-ROTH

AMARILIS CRESTEREA SI INFLORIREA CU SUCCES.

Origine si istorie: Aceasta planta are mai multe denumiri, cea mai cunoscuta fiind de amarilis. Alte denumiri: crin de iarna, steaua cavalerului, etc…

Este originara din America Centrala si de Sud, din Mexic, Brazilia si Peru.

Steaua cavalerului, planta bulboasa

Inca din secolul 18-lea, a fost introdusa si cultivata in Europa ca planta de camera decorativa, multi gradinari laudindu-se cu o colectie impresionanta de Amarilis. Aceasta planta este denumita gresit Amaryllis, din punct de vedere botanic si stiintific, au denumirea  de Hippeastrum, genul contine 90 de soiuri si peste 600 de hibrizi, apartinand familiei de plante: Amaryllidaceae. In comert se gaseste cu denumirea de Amarilis.

Vom ramane si noi la denumirea de Amarilis.

Provenind dintr-o zona cu clima calda, aceasta planta necesita iernare in casa, dar poate fi cultivata in exterior pe timpul verii.

Planta cu bulb, produce o tija florala de 60-80 cm inaltime, cu flori mari asemanatoare crinului, de culoare alb, rosu, roz sau combinatie a acestora. Frunzele sunt subtiri alungite, verzi, care la sfarsitul verii in septembrie se usuca, toate substantele nutritive din ele migreaza si se depoziteaza in bulb, fiind necesare plantei in primavara pentru inflorire.

Inflorirea plantei nu este deloc grea, necesitand doar conditii asemanatoare cu cele din natura.

In cateva tari sau infiintat cluburi de gradinari amatori specializati in cultivarea acestei plante, acestea pe langa mentinerea soiurilor actuale, se ocupa si cu hibridizarea de noi soiuri.

Producerea de noi hibrizi se face prin polenizare incrucisata a doua soiuri diferite. Aceasta operatie o poate face oricine, nu necesita operatii deosebite. Trebuie doar multa rabdare.

Cultivare: Bulbii mari, cu diametrul de peste 15 cm, pot fi plantati pentru inflorire. Bulbii mai mici nu vor face flori ele necesitand plantarea in ghivece sau in gradina din primavara pana toamna, in septembrie, pana ating aceasta dimensiune.

Expunere: semiumbra (intre 3 si 6 ore de soare/zi); umbra (sub 3 ore de soare/zi).

Sol: orice tip de sol, cu conditia sa nu fie prea umed. Recomandat a se adauga humus.

Adancimea plantarii: astfel incat 1/3-ime din bulb sa ramana deasupra solului.

Perioada plantarii: noiembrie-ianuarie. Recomandat intre craciun si anul nou, astfel vom avea flori in perioada inceput de februarie pana in aprilie.

Infloreste: februarie-mai.

Inaltime: 60-80 cm.

Ingrijire: Se planteaza la sfarsitul lunii decembrie, in ianuarie-februarie.

Recomandat intre Craciun si Anul Nou.

Se planteaza in ghivece cu circumferinta de cel putin 2 ori latimea bulbului, astfel incat 2/3-imi din bulb sa fie in pamant, cu radacinile in jos.

Se uda o singura data, avand grija ca apa sa patrunda bine tot pamantul.

Atentie ! A nu se lasa apa in farfurioara de sub ghiveci.

Foarte IMPORTANT !!! Urmatoarea udare trebuie efectuata, doar dupa aparitia bobocului. Dupa ce acesta atinge inaltimea de 3-5 cm, putem sa udam din nou. Daca le udam inainte de aparitia bobocului, bulbul va produce mai intai frunze, iar aparitia bobocului floral este intarziata sau poate chiar sa lipseasca cu desavarsire.

In perioada de crestere a bobocilor, temperatura ideala este de 21-25 grade Celsius.Bobocul va aparea intotdeauna din lateralul bubului, in timp ce frunzele rasar din mijlocul acestuia.

Planta nu are nevoie de lumina in aceasta perioada, poate fi tinuta chiar si sub calorifer, mult mai importanta este temperatura de peste 20 grade Celsius.

Daca dorim ca tija plantei sa creasca, este recomandat  sa le tinem la intuneric sau sa confectionam o caciula, care sa forteze planta sa produca tija inalta. Cand atinge tija florala inaltimea de 25-30 cm, putem sa dam jos caciula si sa le punem la lumina difuza, astfel tijele florale vor creste la 60-70 cm inaltime.

Tija florala este mai scurta, doar daca in perioada de crestere a tijei florale, planta a stat in lumina puternica sau bulbul plantei nu a reusit sa acumuleze nutrientii necesari.

Florile vor apare in medie dupa 7-8 saptamani de plantare, in functie de temperatura camerei.

Dupa trecerea florilor, se tunde tija florala cat mai scurt posibil, fara a ranii frunzele plantei, dupa care se uda regulat pana la mijlocul lunii septembrie.

Cand incepe scoala (15 septembrie) se scot bulbii din pamant, se scutura pamantul de pe radacini, dupa care se lasa bulbii intr-un spatiu bine aerisit, dar ferit de razele soarelui, timp de 2-3 saptamani, pana se usuca usor.

Atentie! Frunzele plantei nu se tund, se lasa pe bulb in aceasta perioada.

Le punem intr-o cutie de carton (ideal sa aibe cateva gauri de aerisire in partea superioara), pe care o inchidem, si le tinem pana la sfarsitul lunii decembrie, intr-un spatiu intunecos si bine aerisit.

La sfarsit de decembrie, inceput de ianuarie, se scot bulbii de amarilis din cutie, se tund frunzele care intre timp sau uscat si se planteaza din nou.

Bulbii de amarilis traiesc in medie intre 8-10 ani.

Inmultirea: se face prin despartirea bulbilor tineri, care apar pe perioada verii. Bulbii tineri se indeparteaza de pe bulbul mama, in septembrie, cand scoatem bulbii din pamant, si se tin in nisip usor umed pana in primavara viitoare, dupa care se planteaza si le crestem pana in septembrie, oferindu-le in aceasta perioada ingrasamant. Daca au crescut destul de mari, vom proceda la fel ca si cu bulbul mama, iar in primavara urmatoare, vom avea plante noi, care vor inflorii.

Sursa:

http://plant-shop.ro/blog/amarilis-cresterea-si-inflorirea-cu-succes/