Biserica Evanghelică
Incintă fortificată din secolul XV
Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului
Monumentul Eroilor Sași ridicat în 1927
Monumentul Eroilor Români ridicat în 1936
Primele atestări documentare datează din 1377, numele comunei apărând
apoi în diferite variante atât în germană, cât și în maghiară și română:
Monzoros (1427), Nozbach (1476), Nosbach (1701), Măieruș (1797), apoi
Magzaroș, Măgheruș și în final Măieruș.
Fiind o comuna cu o populatie saseasca mai numeroasa decat cea romaneasca, in Maierus portul vechi al romanilor s-a pastrat cu greu in forma lui originala. Costumele autentice din Maierus se imputineaza pe zi ce trece,mai cu seama cele sasesti ,prin plecarea definitiva ,in Germania a peste 80-90% din sasi. Nici hainele romanesti nu au o soarta mai buna,in mare parte datorita neomogenizarii populatiei romanesti,prin venirea in locul sasilor plecati dupa 1990, a numerosi romani din toate colturile tarii.
Portul popular romanesc a infruntat veacuri de-a randuri,in valtoarea vremurilor tulburi,pentru a se pastra asa cum apare si pe Columna lui Traian deosebit de frumos si practic,mentinand in simplitatea lui personalitatea nealterata a purtatorilor romani.
Cea mai valoroasa piesa componenta a vesmantului de femeie,este iia,lucrata in casa exclusiv,din bumbac sau in. Ea este incretita la gat,prinsa in obinzeala,de unde se pornesc manecile,terminate cu bratari la pumnisori sau fodori incretiti. Pe toata lungimea manecilor este brodat "in pui" , cu flori geometrice dispuse pe trei randuri,cel din mijloc fiind mai pronuntat. Pe piept sunt brodate direct sau pe o bucata de panza aceleasi flori geometrice. In trecut borderia se facea cu arnici negru (predominant) combinat cu rosu si galben. Mai curand s-a renuntat la culoarea rosie,iar galbenul a fost inlocuit cu paiete sau margele aurite. Ia are ciupag mic. Peste poalele iei ,femeile imbraca androcul (rochie larga din postav îndesit in piuă sau mai tarziu postav de comert). Peste androc,in față ,ele poarta șurtul din mătase,de diverse culori: negru,verde,crem,galben,portocaliu,maro,etc. Laibărul din catifea neagra,este bordat pe margini cu atlas (matase),având croiul cambrat,astfel incat talia si bustul ies in evidență prin închiderea celor doi nasturi din față.
Pe cap femeile poarta vara maramă cumpărată din târguri ,cum ar fi: Săcele,Bran,Muscel, Buzau,etc , deci este de influență muntenească.Tot vara se mai poarta si ,,țimnirul,, , naframă din păr cu motive florale. Iarna, în schimb, poartă broboadă. În picioare se incalță pantofi,ghete sau cizme,in functie de anotimp !
Sursa:
Colectia Etnografica Gabriel Boriceanu în Comuna Măieruș, Brașov.
Fiind o comuna cu o populatie saseasca mai numeroasa decat cea romaneasca, in Maierus portul vechi al romanilor s-a pastrat cu greu in forma lui originala. Costumele autentice din Maierus se imputineaza pe zi ce trece,mai cu seama cele sasesti ,prin plecarea definitiva ,in Germania a peste 80-90% din sasi. Nici hainele romanesti nu au o soarta mai buna,in mare parte datorita neomogenizarii populatiei romanesti,prin venirea in locul sasilor plecati dupa 1990, a numerosi romani din toate colturile tarii.
Portul popular romanesc a infruntat veacuri de-a randuri,in valtoarea vremurilor tulburi,pentru a se pastra asa cum apare si pe Columna lui Traian deosebit de frumos si practic,mentinand in simplitatea lui personalitatea nealterata a purtatorilor romani.
Cea mai valoroasa piesa componenta a vesmantului de femeie,este iia,lucrata in casa exclusiv,din bumbac sau in. Ea este incretita la gat,prinsa in obinzeala,de unde se pornesc manecile,terminate cu bratari la pumnisori sau fodori incretiti. Pe toata lungimea manecilor este brodat "in pui" , cu flori geometrice dispuse pe trei randuri,cel din mijloc fiind mai pronuntat. Pe piept sunt brodate direct sau pe o bucata de panza aceleasi flori geometrice. In trecut borderia se facea cu arnici negru (predominant) combinat cu rosu si galben. Mai curand s-a renuntat la culoarea rosie,iar galbenul a fost inlocuit cu paiete sau margele aurite. Ia are ciupag mic. Peste poalele iei ,femeile imbraca androcul (rochie larga din postav îndesit in piuă sau mai tarziu postav de comert). Peste androc,in față ,ele poarta șurtul din mătase,de diverse culori: negru,verde,crem,galben,portocaliu,maro,etc. Laibărul din catifea neagra,este bordat pe margini cu atlas (matase),având croiul cambrat,astfel incat talia si bustul ies in evidență prin închiderea celor doi nasturi din față.
Pe cap femeile poarta vara maramă cumpărată din târguri ,cum ar fi: Săcele,Bran,Muscel, Buzau,etc , deci este de influență muntenească.Tot vara se mai poarta si ,,țimnirul,, , naframă din păr cu motive florale. Iarna, în schimb, poartă broboadă. În picioare se incalță pantofi,ghete sau cizme,in functie de anotimp !
Sursa:
Colectia Etnografica Gabriel Boriceanu în Comuna Măieruș, Brașov.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu