.jpg)
Legenda garoafei
Conform unei legende crestine, garoafa roz a aparut atunci cand Isus isi purta crucea de drumul calvarului. Indurerata de chinurile fiului sau, Fecioara Maria a plans , iar din lacrimile ei cazute pe pamant au rasarit primele garoafe.
Conform unei legende italiene, Margherita, o tanara femeie indragostita de cavalerul Orlando, i-a daruit acestuia o garoafa alba, inainte de plecarea la razboi.
Cateva din picaturile din sangele lui Orlando, ucis pe campul de lupta, au cazut pe petalele florii, trimisa apoi fetei indragostite.
Margherita a plantat semnitele acesti garoafe din care s-au ivit flori albe, cu centrul colorat
in purpuriu.
Margherita nu s-a casatorit niciodata, ramanandu-i fidela lui Orlando, iar in traditia familiei fetei a devenit un obicei ca fiecaruia nou nascut sa i se aduca un vas cu garoafe albe cu mijlocul purpuriu.
Numele stiintific al garoafei, Dianthus, provine din cuvintele grecesti "di"- al lui Zeus si "anthos"=floare.
Garoafa a fost intitulata Dianthus, "foare divina", de catre botanistul grec Theopharastus.
Garoafele au fost descoperite in Orientul Indepartat, sunt mentionate pe parcursul intregii mitologii romane si au fost mentionate istoric pentru intaia oara de catre Plinius, in anul 50 e.n.
Garoafele au inceput sa fie cultivate sistematic in secolul XIII , de catre calugarii catolici.
La loc de cinste in civilizatia veche greaca, garoafele au devenit un simbol al romanilor in perioada de glorie a imperiului. Ele erau cunoscute si sub numele de "florile lui Jupiter", unul dintre cei mai admirati zei romani.
Conform unor superstitii, garoafele pot ghici viitorul.
In Coreea, un manunchi de garoafe era asezat in parul unei fete , iar ordinea in care se ofileau acestea reprezenta un indiciu al destinului purtatoarei: daca mai intai se ofilea floarea amplasata dedesupt , fata urma sa fie nefericita intreaga ei viata; daca se vestejea floarea de deasupra, era de asteptat ca anii din urma ai vietii ei sa fie foarte dificili; daca se ofilea garoafa aflata in mijlocul manunchiului, anii din perioada de mijloc ai vietii ei se prevesteau a fi plini de incercari.
In limbajul victorian al florilor, garoafa este daruita unei femei ca un simbol al norocului.
O garoafa de culoare rosu deschis semnifica admiratia, iar una rosu inchis- dragostea si afectiunea.
Garoafele albe sunt un simbol al puritatii, iar cele impestritate cu mai multe culori, reprezinta regretul de a nu a avea o dragoste impartasita.
In Canada, purtarea de catre cineva a unei garoafe rosii inseamna ca mama persoanei respective este in viata, iar a unei garoafe albe semnifica ca mama nu mai este printre cei vii.
Reprezantand caritatea si dragostea, garoafa este simbolul national al Sloveniei si al Spaniei.
In 1907 , garoafa roz a devenit un simbol pentru ziua mamei , sarbatorita in Canada si SUA , in cea de-a doua duminica a lunii mai.
Sursa:
https://www.diane.ro/2008/11/legenda-garoafei.html?m=1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu