Nu mai știu dacă lumea își aduce aminte de aceasta melodie.
Cuvintele sunt de prisos, versurile poetului spun totul.
Muzica: Victor #Socaciu
Versuri: Adrian Păunescu
#Suflarea ta aici o să rămână
O simt venind din plantele ce trec
Se-apleacă din fântână în fântână
Să mai salveze luna de înec
Necunoscută fără de prihană
Sau prihanită de-un întreg pământ
Alergi ca un cuțit din rană-n rană
Și-ntr-una dintre ele însumi sunt
Te du, te du
#Drum bun, drum bun
Eu nu, eu nu
Știu ce să-ți spun
Pe harta de lumină și-ntuneric
A serii noastre, te mai simt cum arzi
Și bufnițe cu ochi aprins și sferic
Ne fac pe toți mai triști, mai revanșarzi
Fântânile iți poartă silueta
Te duci spre-adâncul locului comun
Bezmetic te-nvârteste-n cerc planeta
Și nici nu știu ce vorbe să-ți mai spun
Te du, te du
Drum bun, drum bun
Eu nu, eu nu
Știu ce să-ți spun
Eu nici plecarea ta n-o voi privi-o
Tu te grăbești un ultim tren să prinzi
Intraductibil îți rostesc adio
Și gura mea e plină de colinzi
Și-astfel cum nu-ți cunosc nici rădăcina
Ca viezurele fugi în adăpost
Te-apasă-n templul tău banal lumina
Și nimeni n-o să știe cine-ai fost
Te du, te du
Drum bun, drum bun
Eu nu, eu nu
Știu ce să-ți spun
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu