.jpg)
Iubiri celebre de altădată. GEORGE TOPÂRCEANU ȘI OTILIA CAZIMIR
Născut la 20 martie 1886, la București, din părinți modești – o țesătoare și un cojocar –, Topârceanu s-a dovedit strălucit la carte. Firea sa boemă, însă, l-a împiedicat să-și păstreze slujbele de după absolvirea școlii, așa cum l-a oprit să continue Facultatea de Drept la care se înscrisese și să-și susțină licența la Litere și Filosofie, unde se transferase mai târziu.
GEORGE TOPÂRCEANU ȘI OTILIA CAZIMIR, o dragoste născută în casa lui Sadoveanu
Talentul literar remarcabil i-a atras atenția lui Garabet Ibrăileanu, redactorul-șef de la „Viața Românească' din Iași, unde a debutat în 1909. După doi ani de corespondență (un precursor al prieteniei de astăzi de pe Facebook), Ibrăileanu îl cheamă pe Topârceanu la Iași, ca subsecretar de redacție. În 1912 se căsătorește cu învățătoarea Victoria Iuga, cu care a avut un fiu, Gheorghe, dar căsnicia se destramă.
Născută în 1894, Alexandrina Gavrilescu primește numele literar Otilia Cazimir de la Mihail Sadoveanu și Garabet Ibrăileanu, la debutul său în „Viața Românească'. Poeta și-a urât pseudonimul pentru că, spune ea: „Cea dintâi Otilie pe care am întâlnit-o în viață, fetița cu care am stat în bancă în
clasa primară, era proastă, grasă și buboasă'. O exprimare foarte elegantă și empatică, nimic de zis! Dar, spre deosebire de obscura poetă Veronica
Micle, Otilia Cazimir a fost prolifică și foarte talentată ca poetă, ca traducătoare și ca jurnalistă, autoare de articole mai ales pe teme feministe.
Cu siguranță, cei doi s-au întâlnit în cercurile literare ale Iașiului, dar adevărata apropiere trebuie să se fi produs în casa lui Mihail Sadoveanu, unde erau deseori invitați. Topârceanu era, printre alții, un partener de vânătoare al lui Sadoveanu, dar acesta, ca să-și păstreze supremația patriarhului
și a marelui și unicului scriitor, se referă la Topârceanu numindu-l discret și anonim „prietenul meu, poetul'.
Din confesiunile Profirei Sadoveanu, rezultă că toți invitații, precum și copiii mai mari ai scriitorului, cei cărora li se îngăduia prezența alături de adulți, orbitau ca niște mici sateliți în jurul amfitrionului care îi tolera și îi zeflemisea în egală măsură pe toți.
Idila dintre Topârceanu și Otilia Cazimir se desfășura cu multă discreție, aproape și-o ascundeau și lor înșile. Iar dacă Topârceanu își mai permitea o glumă de-a lui, rafinată și savuroasă, Otilia se străduia adesea să treacă neobservată de „Ceahlăul literaturii române', timorată de simplul fapt că era femeie. Deși, povestea Profira Sadoveanu, ea era o femeie care știa ce vrea, în timp ce Topârceanu era cuminte și supus, părând că se lasă mai degrabă
purtat decât să aibă un rol activ în această relație.
Despre dragostea lor am fi aflat mai multe dacă, la moartea acestuia, în 1937, rudele lui nu s-ar fi repezit precum corbii să apuce tot ce era de apucat, inclusiv scrisorile pe care le schimbaseră cei doi de-a lungul anilor. Tot ceea ce știm este că au locuit împreună într-o casă din Iași ce aparținea familiei lui Demostene Botez, casa în care Topârceanu a și murit, în urma unui cancer hepatic, la vârsta de 51 de ani.
Din unica scrisoare care s-a păstrat, adresată de Otilia Cazimir unei prietene comune, după moartea poetului, aflăm cu de-amănuntul ce lucruri au luat rudele și ce a mai reușit ea să salveze ca suvenir pentru ea și pentru fiul poetului, Gheorghe, cu care se pare că a fost în relații calde. 30 de ani i-a supraviețuit Otilia Cazimir lui Topârceanu, ani în care și-a continuat cu succes cariera literară, dar și doliul după singura ei dragoste.
Sursa
Internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu