Legenda Primăverii
Cornelia Ecaterina Mesaru
Afară este o lume de basm,
se-ntremeaza natura,dupa iarna-marasm
renaste cu incetisoru
asa susoteste despre legenda izvorul :
" Colţul fraged al ierbii şi-a dezvelit căpşorul
pentru a intra în visul naturii.
si-n verdele padurii.
E primăvară, anotimpul fetiţei cu codiţe
împletite, legate la inceput cu albe si rosii fundite
în crengile copacilor,
in zborul gazelor
si al inaripatelor ...
cu un chip ce-l vede omul cu sufletul lui
plin de credinţă, în apele cele mai limpezi ale râului.
cu ochii sufletului
Fetiţa a cărei poveste este tulburătoare.
dar sa-i dam ascultare
povestesste bunicul, Andrei
ascultă legenda primăverii are temei
: „Cândva, era o copila cu suflet ce nu cunoştea păcatul,
cu ochi calzi ca ai unui miel.
era fetita nu baitel .
Tatal eraun om bogatu
şi mama o femei cruda(sora parca cu necuratu)
.
Aveau mai mulţi copiii
si mare sa te tii
surori şi fraţi,
care iubeau banii spurcati
şi răutate,
mostenita de la părinţii lor poate.
Primăverii, fetei cu codiţe,
cu blonde cosite
nu-i plăceau
acestea , simtea ca sufletelul ii murdareau.
ea iubea adevărul, dreptatea,
oamenii simpli iubirea şi bunatatea
de care nu avea draga de ea parte.
sa spun legenda mai departe...
Părinţii Primăverii aveau în deşert un castel ,
iar asta chinuia al fetitei sufletel.
ea adesea oftand
cazand pe gand
visa să audă râul curgând
repede, melodios, să simtă colţul ierbii sub picioare
plin de roua bauta se soare
şi să audă glasul pădurii răsunând.
Într-o zi, ea a plecat de acasă
se săturase de minciuna şi ura din jur.
si a facut stanga-nprejur.
Mergea rătăcind ...
orbecaind
prin deşert si parcă auzea
glasul cuiva,
glasul unui om ce o chema
ca şi cum ar fi fost fata sa.
Era obosită, si moartă de sete,
...e "fata morgana isi spus si inapoi trei pasi se dete"!
dar totuşi mergea, cu pas hotart
până a căzut.
Când a deschis ochii, era într-un loc sărăcăcios,
dar plăcut privirii, atat de frumos.
Acolo se afla insusi Dumnezeu.
El o întrebă pe fată ce sa-ti daruiesc Eu
Ce îşi doreşte mai mult.
Ii asculta fiecare cuvant.
Primăvara a răspuns:
cu obrajorul ascuns
-Dumnezeule mare si bun
Îmi doresc să mă răzbun
pe răul ce a cuprins familia mea
de s-ar putea
eu asta as vrea.
Atunci Dumnezeu a trimis frigurile aspre ce au cuprins deşertul.
incetul cu incetul
Părinţii Primăverii şi-au dat seama de lipsa ei
şi au început să se vaite
şi să-şi regrete rele fapte
surori si fratii erau toti intristati .
Fetei i se rupea inima când a vazut ce se-ntampla cu ei
Ceru să se întoarcă acasa ...Tu Doamne de vrei
şi să-mi mai vadă o dată părinţii şi fraţii mei
Dumnezeu o trimise ca pe un înger pentru a desface blestemul.
( se apropie de sfarsit legenda-poemul)
Când a pus pe pământ piciorusul ei istovit
acesta pe loc a înverzit,
copacii au răsărit
şi s-au auzit
râuri curgând
şi păsări cântând.
Toţi şi-au cerut iertare
bunatatea doar poate face fiecare zi sarbatoare
şi au spus că vor să trăiască
ca nişte oameni obişnuiţi în credinta crestineasca
cat au trait si dupa ...in împărăţia lui Dumnezeu
... Acum ei de cateva sute de ani acolo locuiesc
şi speră ca lumea să-şi amintească povestea lor şi nu mai gresesc !”
Sursa:
http://www.interferente.ro/legenda-primaverii.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu