.jpg)
9 Martie " Ziua sfinților "
Astăzi sunt sărbătoriți Sfinții 40 de mucenici din Sevastia.
Se spune că, începând cu această dată, ziua se mărește cât sare cocoșul peste prag; în memoria celor 40 de martiri, se fac preparate din făină de grâu: în sudul României, aluat pregătit obișnuit, ca pentru covrigi, împletit în formă umană sau în forma cifrei 8, numiți mucenici sau măcinici, apoi ușor rumeniți în cuptor și fierți în apă în care se pune coajă de lămâie, zahăr, alte mirodenii, la urmă, după fierbere și înainte de a fi serviți, fiertura aceasta fiind presărată deasupra cu scorțișoară și nucă măcinată; în Moldova se prepară aluat ca pentru cozonaci, se împletesc în forma cifrei 8, iar după coacere se ung cu miere și nucă măcinată; sunt duși la biserică, sfințiți și apoi dați de pomană copiilor, vecinilor, săracilor pentru sufletul celor morți și în credința că pământul va da rod mai bogat în anul agricol, care începe în această zi.
Este denumită în unele zone „Ziua Sfinților” sau a „Brândușilor”; în mentalitatea tradițională, cei 40 de sfinți mucenici apar ca ocrotitori ai omului, ai vegetației și agriculturii; se spune că ei ar alunga iarna, bătând cu ciubotele în pământ, pentru a alunga iarna și pentru a ajuta natura să revină la viață; astfel, pentru a li se capta bunăvoința, li se aduc ofrande: 40 de colaci, numiți mucenici, sfinți, bradoși sau boboneți în Oltenia și Muntenia, sâmți în Pădureni.
Mucenicii se împart pentru morții familiei, din care cauză această zi mai este numită și „Moșii cei curați” sau „Moșii de păresimi”; astfel, parte din focurile care se aprind în zorii acestei zile ar fi destinate și ele morților, care, conform tradiției, ar reveni printre cei vii și se adună în jurul acestora pentru a se încălzi; în unele părți din Muntenia, se mai face în această zi, în afara celor 40 de mucenici, și un bradoș mai mare, în formă de om, cu gură, urechi, nas, dar orb, care se numește „Uitata”, pentru pomenirea tuturor morților care, în decursul anului ar fi fost uitați nepomeniți; această „Uitată” este jucată de copii în jurul focului făcut în mijlocul ogrăzii, apoi unsă cu miere și mâncată.
În Banat se dau de pomană, în afară de Sfinți și cele 40 de pahare de rachiu sau vin, și iahnie de fasole, nuci, poame, alune etc; tot în Banat, în această zi se iese la vie, în grădini și livezi, unde sunt împărțite 40 sau 44 de Sfinți și 40 sau 44 de pahare de rachiu, apoi se varsă ceva vin la rădăcina unui butuc de viță sau a unui pom, în credința că astfel procedând oamenii vor obține rod mai bogat, iar apoi înconjoară întreg locul cu afumătură de rânză, spre a fi ferit de toate relele; dar este bine, se crede în sudul Moldovei, în Neamț și în Bucovina, ca nu doar să se dea de pomană, ci și înșiși oamenii să bea câte 40 de pahare de vin sau de rachiu.
În Transilvania, Moldova și Bucovina, dacă nu în această zi, dar a doua sau a treia zi este obiceiul de a scote plugul la arat, crezându-se că sămânța semănată acum nu va mai îngheța și recolta va fi mai bună; în cazul unei vremi potrivnice, oamenii tot își fac de lucru cu uneltele agricole, fie reparându-le, fie ascuțindu-le la vreun fierar, fie trecându-le prin foc, pentru a le curăța de tot răul, fiindcă se crede că este păcat să se meargă primăvara la arat cu fiarele ascuțite de cu toamna.
Romulus Antonescu – Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești (2016)
Icoană pe sticlă cu tema „Sfinții 40 mucenici”, meșter Savu Moga, datare 1843, zonă Arpașu de Sus, Țara Oltului - Colecția Muzeului Național al Țăranului Român, categoria jurică Tezaur.
Sursa :
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=10157728806881666&id=105646751665
https://www.facebook.com/alexandrialibrarii/videos/576205252982335/
Foto: Facebook
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu