Am o dorință azi, ca fiecare
- O veche pasiune de demult -
Să am o casă mică, pe-o cărare
Și ca vecini - doar păsări să ascult...
Din scânduri vechi, cu bârnele bătrâne
Ce scârțâie, profund, din mădulare
Să-mi fie doar tăcerile stăpâne...
O mică oază într-o lume mare!
Să-mi fie templu pentru ruga zilei
Icoane să-mi domnească în tăcere
Iar în cutia dragostei și-a milei
Nu pun monede - căci nu am avere!
Sub geamuri vreau să-mi curgă un izvor
Ca Apa Iordanului de lin
Să-mi scald în el, picioarele, ușor
La umbra frunzei Sfinte de măslin...
La răsărit - să cer puteri din raze
Lumini de foc să mă hrănească-n suflet
M-am săturat de vorbe lungi, în fraze
Nu vreau s-aud nici cel mai mic răsunet!
Amiaza - să mă prindă cugetând
- Ce liniște sălbatică e-n jur! -
Mereu am vrut o lume de mormânt
Într-o căscioară fără de contur...
Roiesc țânțarii, greierii-mi vorbesc
Sunt partenerii mei, în asfințit,
Se lasă seara...zările-mi șoptesc
Despre o noapte dintr-un basm vrăjit...
Adorm, visând, la scumpa mea căsuță
Azi mi-o doresc mai tare ca oricând
Departe, clandestină și micuță
O cumpăr azi - chiar viața de mi-o vând!
Cristi BUTCĂ
14.04.2021
Căsuța mea clandestină...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu