.jpg)
Cel mai bătrân om din lume a trăit până la 148 de ani si a fost un român
Conform studiilor, bătrânul Maştei, din satul Osoi, judeţul Cluj, ar fi cel bătrân om din lume. I.C.Parhon, Ana Aslan şi alţi cercetători ai longevităţii umane erau uimiţi de aspectul şi forţa acestui om care, la peste 100 de ani, căra lemne din pădure şi muncea aproape ca-n tinereţe.
Maştei fusese un venetic, venit de nicăieri şi aciuiat în sat, fără familie şi fără avere. Drept urmare, el s-a mulţumit imediat să doarmă pe prispele oamenilor din sat, prin grajduri iarna şi prin grădini vara. Omul s-a născut în anul 1804, în Valea Loznei. El nu s-a mai întors în satul natal și s-a mulţumit să-şi ducă traiul lui simplu în Osoi.
Maștei muncea cu ziua pe la oameni, la cules, la arat, la tăiat de lemne. Cei din sat îi purtau mereu de grijă, pentru că devenise practic ca un o parte din acel sat. Chiar și dacă era foamete în sat, Maștei primea un colţ de mămăligă, o strachină de borş sau o ulcică de lapte.
La vârsta înaintată pe care o avea, la care nu ajung mulți oameni, Maștei avea o forță impresionantă, muşchii lui erau oţeliţi de muncă, căra, săpa, ridica şi purta în cârcă greutăţi mari. Ca fire era destul de singuratic, îşi vedea de treburile lui în linişte și primea hrana pe care i-o dădeau sătenii. Mai mult, Maştei era capabil să care un copac de câţiva metri, pe o distanţă de 3-4 km, la vârsta de 120 de ani, conform lui I.C.Parhon care a scris în cartea sa Biologia vârstelor'.
Maștei a murit în luna martie a anului 1952. Cu doar câteva zile înaite ca bătrânul să-și dea sufletul, au venit la București câțiva cercetători să îl fotografieze. Oamenii din sat, care-l respectau ca pe un bunic al tuturor, l-au îmbrăcat frumos, cu cămaşă curată, populară, mândri de Maştei. Bătrânul a fost îngropat de către săteni, care au pus mână de la mână pentru înmormântarea lui.
Sursa
Internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu