CORINA-ROTH

 Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei 

„În capătul lunii, la 30 noiembrie, este sărbătorit Sfântul Apostol Andrei (întâiul chemat, ocrotitor al României), fratele Apostolului Petru. 

În habitatul rural, după 15 noiembrie se instala vremea șezătorilor, a clăcilor, când bătrânii începeau să pilduiască. Se făceau strânsuri / adunături de femei (pentru comunicare, transfer de zvonuri, bârfă, porecle, ghicitori, judecătorie, cântec și joc pe podele, pe lut ori laiță, pentru ieșire din urâciunea plictiselii). 

În noaptea Sântandriiului, în speranța aflării ursitului, se practicau vrăji și farmece, se numărau parii, se aprindeau lumânări în ciuture, se pipăiau berbecii din turmă.

În aceeași noapte a strigoilor era păzit cu vigilență usturoiul; acum timpul era favorabil pentru părăsirea mormintelor de către strigoii morți și de întâlnire a acestora cu strigoii vii, conflictul dintre aceștia încetând la întâiul cântat al cocoșilor.”

Astfel, usturoiul apare tematic în tradițiile populare ca fiind cel care îi apără pe oameni de spriritele rele care ies noaptea în lume. Acesta era folosit pentru a fi atârnat la intrarea în casă, ungându-se pragul ușii și tocurile ferestrelor, dar și intrarea în grajdurile animalelor. 

Sursă text: Constantin Hrehor, „Fluierul de sub grinda lunii”, Editura Timpul, Iași, 2021, pag. 265.  

Photo credit: Arhiva personală Smaranda Mureșan și Sursă Internet.  

Postare propusă și material redactat de etnolog drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Sursa:

https://www.facebook.com/192180774274375/posts/2185211221637977/

Aflarea ursitului 

În noaptea de Sfântul Andrei (29 spre 30 noiembrie), în satul tradițional, așa ca și la alte sărbători precum Anul Nou sau Boboteaza, fetele de măritat obişnuiau să practice diverse obiceiuri pentru a-şi afla norocul în dragoste, adică „fecioru’ cu care s-or mărita”. 

Astfel, în unele sate, fetele „năposteau morile pe loc”, adică porneau roata morii fără apă, ca astfel să se pornească pețitorii. Totodată, pe furiș, luau făină din „veșca” morii (cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor) și făceau o turtă cu apă și cu sare. Această turtă o coceau la focul aprins cu resteiele de la jug. Apoi, după asfințitul soarelui sau chiar la miezul nopții, se duceau la tăietorul de lemne și, sezând pe el, mâncau jumătate din turta pregătită. Cealaltă jumătate o puneau sub pernă, ca să-și viseze ursitul. În timp ce mâncau turta și ședeau la tăietor, erau atente la cum lătrau câinii. Dacă lătratul era gros, se credea că ursitul va fi bătrân, iar dacă era subțire, mirele urma să fie tânăr. 

Mai era credința că, dacă o fată visa noaptea că dă apă unui fecior, ursitul va fi „bun la găzdăluit”, adică harnic și agonisitor, aflăm din volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, autor Maria Bocșe, editat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Foto: Fată din Orman, jud. Cluj/Arhiva CJCPCT Cluj- Cercetare 2021

Sursa:

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=201911438793782&id=100069247807930

Traditii de Sfantul Andrei in Bucovina:

In Bucovina, de Sfantul Andrei nu se matura si nici nu se scoate gunoiul din casa, iar femeile nu au voie sa se piaptane ca sa nu vina lupii.

Batranii spun ca pieptenul reprezinta locul unde salasluiesc lupii .

Un alt obicei foarte cunoscut in Bucovina are legatura cu banii. Se spune ca nu este bine sa imprumuti bani de la cineva sau sa ai datorii in ziua de Sfantul Andrei, astfel vei aduce paguba in casa.

In ajunul zilei de Sfantul Andrei, credinciosii aduc in casa crengute de prun, mar, ciresi sau visin si le pun intr-o sticla si se lasa la inflorit pana in Ajunul Craciunului ca sa aduca belsug, armonie si liniste sufleteasca in gospodarie.  

Femeile scot cenusa calda de peste zi din soba, pentru ca spiritele rele si lupii sa nu-si gaseasca linistea la caldura.

Tot femeile imprastie firimituri de paine prin curte, pentru ca sufletele flamande sa nu caute prin camari mancare. Acestea mai pun si funii de usturoi la intrare si lasa aprinsa candela de langa icoane  pentru a se feri de varcolaci.

Tot in aceasta zi se fac preziceri legate de soarta recoltei. Se fac cu ajutorul unor boabe de griu.

Pentru fiecare tip de cultura pe care intentioneaza sa o semene in gradina, gospodina casei "boteaza" cite un bob si il pune la incoltit in bucatarie. Peste 7 zile, boabele sint analizate: cele care au incoltit arata soarta favorabila a culturii, iar celelalte, paguba.

Pentru ca sa se afle cat de rodnic va fi urmatorul an se pun boabe de grau intr-o strachina (vas) cu apa, iar cat de des va rasari graul, atat de bogata va fi recolta din anul urmator.

De asemenea fetele singure, dornice de măritiș și pentru a-și cunoaște ursitul, își pun sub pernă busuioc sfințit iar noaptea îl vor visa pe acesta.

Nu putem uita un obicei păstrat de sute de ani, în comuna Dumbrăveni, acela de a fura porțile de la gospodăriile unde există fete de măritat. Acestea sunt furate de flăcăi, încărcate în căruțe și transportate până la marginea satului. În următoarea zi sunt recuperate de părinții fetelor și duse acasă. De obicei porțile sunt furate de la casele ale căror gazde se împotrivesc căsătoriei fiicei lor cu flăcăul care intenţiona să o ceară de nevastă.