.jpg)
SĂRBĂTORI UITATE ÎN MIEZ DE IARNĂ - FULGERĂTOARELE, ANTANASIILE, CIRCOVII
Odată trecut miezul iernii, calendarele vechi numără cicluri de zile festive închinate unor divinități de demult, ale căror nume astăzi nu ne mai spun aproape nimic. Sunt sărbători compozite care, cu siguranță, în vremuri de demult, manifestau fiecare în parte o individualitate foarte puternică.
FULGERĂTOARELE
Calendarul agrar consemnează câteva zile de sacralitate în perioada 16-18 ianuarie, când erau venerate Fulgerătoarele, o pleiadă de divinități cumplite, responsabile de fenomenele meteorologice extreme, atât de păguboase recoltelor Sunt zile în care se crede că au înghețat fulgerele, dar că acestea vor lovi oamenii și câmpurile pe timp de vară dacă nu le este respectată sărbătoarea.
ANTANASIILE
Acest interval de timp festiv era folosit în comunitățile tradiționale pentru invocarea Antanasiilor („reprezentări mitice românești care poartă numele amalgamat al Cuviosului Antonie cel Mare și al Sfântului Atanasie din Calendarul Ortodox.” Ion Ghinoiu – Panteonul Românesc). Antanasiile erau ținute pentru apărarea oamenilor, a păsărilor și a animalelor de unele boli considerate fără de leac în secolele trecute.
Zilele îl includ și pe Sf. Chiril, numit de țărani „Chirilă/Chiriță Șchipoul”,responsabil îndeosebi cu paralizia și cu „bolile picioarelor”. Din chestionarele lui Th. Speranția aflăm că „Chirilă Șchiopul se serbează pentru ca cei șchiopi să se îndrepte” și că „Atanasie şi Chiril sun tcei care ţin ciuma în lanţ”. Vreme înainte, țăranii credeau că dacă respectă Antanasiile, vitele vor fi ferite de ciumă, găinile nu li se vor mai prăpădi iar caii lor nu vor șchiopăta. Pentru aceasta, femeile aduceau ofrande, împărțind de pomană colaci, pâine cu zahăr și turte calde.
CIRCOVII DE IARNĂ
Toate aceste sărbători sunt cunoscute sub numele de Circovii de Iarnă. În veacurile trecute, majoritatea țăranilor nu știau carte. Ca să țină minte mai ușor sărbătorile mărunte de peste an, atunci când urmau unele după celelalte, le uneau sub semnul uneia singure. Așa s-a petrecut atât cu Circovii de Iarnă (Sf. Petru de Iarnă, Sf. Antonie, Sf. Atanasie şi Sf. Chiril), cât și cu frații lor din miezul verii, Circovii de Vară (Sf.Mc. Chiric și Iulita, Sf. Mc. Atinoghen, Sf.Mare Muceniță Marina). Denumirea de „circovi“ este împrumutată din slavonă („ţerkovnâie sviata“) și înseamnă „sfinţii bisericii“. Cu toate că odată cu venirea creștinismului sărbătoarile îi prăznuiesc pe acești sfinți ai bisericii, mentalul popular a rămas tributar și acestor divinităților străvechi, deosebit de active în miez de anotimp.
Sursa foto - arhiva de imagini a Muzeului Țăranului Român
Sursa
https://www.facebook.com/100044255327918/posts/476430050508835/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu