PRIETENIA...
Acum 6 luni, vecinul mi-a cerut parola de conectare la internet. I-am oferit-o pentru că nu mă costa nimic și pentru că mă înțeleg bine cu el ca vecin. Ieri, în timp ce veneam acasă, l-am găsit la ușă. M-am oprit și am stat de vorbă ca de obicei, acesta spunându-mi că este fericit, că a reușit să își plătească un an de netflix și că se uită în fiecare seară cu soția. Eu i-am replicat că muncesc din greu, vin seara și nu prea am timp să mă uit la TV, așa că nu îi simt utilitatea NetFlix-ului. Dar, cred că pot încerca să mă uit, mai ales dacă are buna plăcere să îmi ofere acces la acesta (știind că un abonament are 3 utilizatori). Din spate, soția lui, auzind discuția dintre noi, a început să strige...
-,,Vecine, ne pare rău dar, nu putem... pentru că și noi muncim din greu și, este destul de scump, nu-l putem impărtăși”.
Apoi s-a așezat o tăcere totală! Vecinul și-a cerut scuze, încet de parcă nu dorea să-l audă cineva iar, eu i-am zâmbit, i-am spus că nu face nimic și mi-am văzut de drum. A doua zi, liber fiind de la serviciu, am stat relaxat, m-am uitat la TV, pe Facebook, am mai scris câte ceva pe Avizier, timp în care s-a auzit și o voce de femeie ,,ce s-a întâmplat, de ce nu mai merge Tv-ul?" Probabil vecina îl sunase pe soț să îl întrebe ce se întâmplă. NetFlix-ul nu mai funcționa? La câteva ore, ,,cioc-cioc” la ușă... deschid și, ce să vezi, surpriză... vecinul și vecina la mine la ușă, unul mai nervos decât celălalt.
,,- Vecine, nu te supăra, ști cumva de ce nu merge internetul? Tot încerc să mă uit la un film și nu funcționează, îmi arată că nu există conecțiune la internet.”
M-am uitat la ei și le-am spus...
-,,Nu vă mai merge pentru că am schimbat parola de acces la internet, pentru că eu sunt cel care îl plătește și nu am de ce să îl împart cu cineva“.
Auzind asta, vecina s-a roșit la față și a încercat să mai spună câteva cuvinte dar, nu am lăsat-o și i-am replicat...
-,,Doamnă , am internetul meu și, tu ai netflix-ul tău, totul este bine și toată lumea este fericită!”. S-au întors și au plecat acasă. Nu mi-au mai vorbit niciodată!
Povestea nu îmi aparține dar am avut mult de învățat din ea...
- prietenia trebuie să fie reciprocă.
- dragostea trebuie să fie reciprocă.
- afecțiunea trebuie să fie reciprocă.
Începând din acest an o să încerc să pun tăcere acolo unde este tăcere, o să absentez acolo unde se absentează, o să ofer afecțiune acolo unde se oferă afecțiune, prietenie doar celui care întoarce prietenia și loialitate acolo unde există aceast.
Fericiți cei a căror inimă cunoaște pasiunea prieteniei. Numai ea știe să ne facă singurătatea mai puțin ucigătoare și viața mai frumoasă .
Sentimentele trebuie să fie reciproce, de ambele părți și trebuie să conțină cantitate egală...
Prietenia este un dar de la Dumnezeu!
Rudele ți-le dă Dumnezeu, prietenii ți-i alegi.
Vă multumesc pentru prietenia voastră!!
Text preluat
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu