CORINA-ROTH

 Lectura de după-amiază!

Un soldat, înainte de a pleca pe front, s-a dus la bibliotecă şi a cerut o carte. Era o carte de poezii. A citit cartea, care a avut un impact deosebit asupra lui, dar ceea ce l-a impresionat mai mult, erau comentariile pe care cineva le scrisese pe marginile paginilor. 

Cartea fusese donată bibliotecii de către persoana care scrisese comentariile, astfel că numele şi adresa ei erau scrise pe carte. Plecat pe front, a decis să-i scrie acestei doamne. I-a spus cât de mult l-a impresionat cartea, dar mai ales, comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cărtii.

A fost plăcut surprins când ea i-a răspuns la scrisoare şi aşa au început să corespondeze. Cu cât îşi scriau mai mult, relatia lor devenea din ce în ce mai puternică. Într-una din scrisori, el a rugat-o să-i trimită o fotografie. Ea i-a răspuns că dacă se simte ataşat de sufletul ei şi dacă dragostea lui este adevărată, nu va conta cum arată, aşa că nu i-a trimis nici o fotografie… 

Când s-a terminat războiul şi el s-a întors acasă, şi-au dat întâlnire. Ca să se recunoască, au convenit ca el să ţină cartea în mână, iar ea să aibă un trandafir alb. Aşa că în acea zi, într-o piaţă imensă şi plină de lume, un soldat venit de pe front, cu o carte în mână cauta o femeie cu un trandafir alb. Vă daţi seama ce aşteptări avea? Era pe punctul de a-şi găsi sufletul pereche, femeia pe care o iubea dar pe care nu o văzuse niciodată.

Aşteptând cu emoţie, a văzut o fată superbă, care-l privea atent. Îmbrăcată într-o rochie verde, era minunată, era dincolo de tot ce-si imaginase. La un moment dat s-a îndreptat către el, dar el a observat că ea nu avea nici un trandafir. 

În schimb, în apropierea lui, se oprise o doamnă în vârstă, cu un trandafir alb în mână. Vă puteti imagina? Tânăra superbă şi doamna destul de trecută, dar cu un trandafir în mână.

Voi ce a-ţi fi ales? Persoana cu trandafirul trebuia să fie femeia cu care se cunoscuse bine din scrisori, era cea căruia îi ştia sufletul, era cea de care el se îndrăgostise, aşa că s-a îndreptat spre doamna în vârstă cu trandafirul, în timp ce tânăra frumoasă s-a oprit la câţiva paşi de el, l-a privit şi l-a întrebat:

- Vii cu mine soldat?

Inima lui era sfâşiată, era greu de ales, greu de luat o decizie. S-a gândit timp de un minut. In timp ce tânăra se îndepărta de el, educaţia şi principiile sale corecte i-au dictat să-şi continue drumul către persoana în vârstă care ţinea trandafirul în mână. S-a apropiat de ea şi i s-a adresat:

- Bună ziua, nu vreţi să stăm de vorbă în timp ce luăm cina împreună?

Atunci, mirată de invitatie, doamna cu trandafirul i-a răspuns:

- Tinere, nu ştiu ce se întâmplă aici, dar fata îmbrăcată în verde care tocmai a trecut pe lângă tine, m-a rugat să ţin în mână acest trandafir alb şi mi-a spus că, dacă vei veni la mine, să-ţi spun că te asteaptă la restaurant.

Indiferent în mana cui se află ,,trandafirul" , să alegem cu sufletul .Frumusețea are frontiere mult profunde .Corectitudinea și bunătatea aduc ,mereu,răsplată .

Preluare net