"“Cu adevărat, iubim viaţa şi nu pentru că suntem obişnuiţi să trăim, ci pentru că suntem obişnuiţi să iubim. Există mereu o anume nebunie în iubire, dar mereu există un anumit motiv pentru nebunie." ~ F. W. Nietzsche
VIAŢA E TOT
Felicia Feldiorean
Lumina e viaţă şi viaţa e zbor
De păsări ce fulgeră nor după nor
Iubirea e viaţă şi viaţa e vis
Cu aripi de fluturi şi flori de cais.
Un câmp de verdeaţă cu fraged miros
E viaţa aceasta cu trup lunecos
Ea trece aşa precum trecem în zbor
Pe luciul zăpezii c-un simplu fior.
Viaţa e cartea pe care o ştii
Zi după noapte,amurg după zi
E-un dangăt de clopot ce bate mereu
Şi ştim că va trece şi ne este greu.
E zbuciumul mării pe timp de furtuni
E luna ce-ascunde atâtea minciuni
E foşnetul ierbii când trece un cerb
Şi e substantiv,adjectiv sau e verb.
E floarea de colţ a iubirii dintâi
E şoaptă de seară spunând ,,mai rămâi‘‘
E dulcea mireasă cu mers diafan
E cântecul nopţii pe-aripi de pian.
O frază de clipe,de luni şi de ani
Un şir infinit de salcâmi şi castani
Un soare ce stă prea ades după nori
E viaţa aceasta-n mai multe culori.
Şi focul ce arde şi creşte mereu
Şi binele-bine şi binele-greu
Şi plânsul amarnic al celui bătut
Şi râsul sarcastic al celui avut.
E viaţă copilul în lume pierdut
Un semn de întrebare imens,neştiut
Un hohot de râs ce revine mereu
Şi iarba ce creşte acuma mai greu.
Viaţa e-ntregul acest Univers
Cu râuri de lacrimi ce n-au nici un sens
Cu griji,bucurii,cu nevoi şi dureri
Speranţa-ntr-o zi mult mai bună ca ieri.
E-o grea bătălie pierdută în zori
În care învinşii vor fi-nv
ingători
Iubiţi-o,căci unică e pe pământ
E rază de soare şi boare de vânt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu