.jpg)
Pentru românii de departe❤️
În timpul ăsta în care noi alergăm prin țări străine după un trai mai bun, acasă părinții noștri îmbătrânesc încet, cu dorul de noi în suflet. Mamele noastre își ascund lacrimile când vorbesc la telefon cu noi și numără zilele până la următoarea noastră vizită. Tații noștri, oricât de puternici par, oftează când trec pe lângă camera noastră goală.
Ei au rămas acolo, în casele simple din România, cu poze de-ale noastre pe pereți și cu amintirile copilăriei noastre în fiecare colț. Mama încă păstrează primul nostru ghiozdan, iar tata încă vorbește vecinilor despre realizările noastre cu mândrie în glas.
Nu contează că trimitem bani sau cadouri scumpe - ei tânjesc după îmbrățișarea noastră, după glasul nostru la masa de duminică, după zgomotul pașilor noștri prin casă. Pentru ei, succesul nostru în străinătate are gust amar când vine în schimbul absenței noastre.
Nici măcar nu ne spun cât de greu le e fără noi. Când îi întrebăm cum sunt, răspund mereu "Bine, să fiți voi sănătoși!". Dar noi știm că masa de Crăciun e mai tristă, că duminicile sunt mai lungi, că bucuria lor cea mare e când ne văd pe ecranul telefonului.
Așa că voi, români plecați departe, sunați mai des acasă. Nu lăsați distanța să vă răcească sufletele. Pentru că nimeni în lumea asta largă nu vă iubește mai mult și mai curat decât părinții rămași în pragul casei părintești, așteptând să vă întoarceți măcar pentru o îmbrățișare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu