.jpg)
<3 🌷
Sunt din ce în ce mai rari oamenii- oameni. Adică, de cuvânt. Cu onoare. Verticali. Prietenii. Oamenii-lumină. Oamenii-buzunar, adică aceia în sufletele cărora te poți ascunde când ți-e greu, greu de tot. Oamenii care au, vorba tatei, ”două vorbe la un loc”. Oamenii-pod, adică aceia care te lasă să calci peste ei ca să te salveze chiar și de tine. Oamenii-fereastră, adică aceia care sunt gata în orice clipă să se deschidă spre soare ca să te-nvețe zborul. Oamenii-așteptare, adică aceia care te lasă să treci oceanul cu singurătățile lui cu tot, prin nopțile și prin zilele gândurilor lor neobosite în apusuri. Oamenii- ochi,adică singurii care pot vedea ceea ce tu nu știi că stă ascuns în labirintul din tine și-ți lasă pe pragul zilelor firul Ariadnei. Oamenii-fluture pe glezna lui Dumnezeu, adică aceia care știu întotdeauna pe ce continent interior e apa vieții tale și se grăbesc să-ți deseneze o hartă. Dar cel mai greu de găsit sunt astăzi Oamenii-Iubire, adică specia superioară a celor care respectă normele pure ale începuturilor de lume: iubesc fără speranță, așteaptă fără margini de timp, iartă greșeala încă de pe când era doar gând, schimbă pansamentele pline de puroi din sufletele infectate de trădare, de uitare, de neiubire, de nesomn, de hohote de plâns vinețiu, de nopți fără zori, de dimineți fără începuturi de trăit, de plecări, de scrisori nicicând expediate, de poștași care nu sună niciodată și la ușa lor, de tăieturi în cioburi de ferestre prin care nimeni nu se zărește venind, de frică de viață, de frică de moarte... Oamenii-Iubire sunt puțini. Din punctul meu de vedere, ei sunt singurii despre care se poate spune cu mâna pe inimă că sunt făcuți ”după chipul și asemănarea” Lui... Orice legătură cu realitatea în care viețuim este miraculos întâmplătoare.
Adriana Bogatu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu