.jpg)
Cândva, cineva mi-a spus, cu o tristețe înduioșătoare, că nu a avut parte niciodată de dragostea cuiva, că nu știe cum este să te simți iubit. De fapt...
Dragostea adevărată nu are nevoie de vorbe mari. Ea există în pașii obosiți ai unui tată care străbate kilometri întregi doar pentru a-ți aduce câteva mere. Se ascunde în mâinile muncite ale unei mame care pregătește mâncarea ta preferată, chiar dacă este târziu și este obosită.
O regăsești în palmele cuiva care ține strâns un buchet de flori, ca și cum ar ține între ele tot ce nu ți-a spus vreodată, dar ai simțit mereu. În felul în care cineva te acoperă cu o pătură și îți veghează somnul. În privirea caldă care te urmărește pe furiș când pleci, ca să se asigure că ești bine. Într-o rugăciune.
Se află în nopțile nedormite ale unui suflet care îți duce dorul. În răbdarea unui prieten care te ascultă fără să judece, chiar și atunci când tăcerea ta spune mai mult decât orice cuvânt. În zâmbetul care ascunde în el un sacrificiu despre care nu ți s-a vorbit niciodată, dar fără de care n-ai fi fost cine ești azi.
Dragostea o regăsești în mâna care te ține strâns când cobori o treaptă și nu ești sigur pe tine. În mesajele scurte, trimise fără un motiv anume, care, de fapt, spun „Îmi pasă de tine” fără a o spune direct. În îmbrățișarea care durează o clipă în plus, ca și cum cel care te strânge în brațe ar vrea să-ți spună că nu te-ar lăsa să pleci dacă ar putea. În felul în care cineva îți ține mâna mai mult decât ar fi nevoie, doar pentru că îi place să te simtă aproape. În felul în care cineva îți păstrează ultima bucățică de prăjitură și îți oferă întotdeauna cel mai frumos fruct.
Este în felul în care cineva îți păstrează numărul în telefon, chiar dacă n-ați mai vorbit de mult, pentru că speră că, într-o zi, vei suna. În tăcerea unui om care te lasă să pleci atunci când știe că ai nevoie de asta, chiar dacă plecarea ta îl doare.
Este în așteptarea tăcută a unei mame care nu adoarme până nu te știe în siguranță. În promisiunea nerostită a unui frate care îți va fi mereu sprijin, chiar dacă viața v-a dus pe drumuri diferite.
E în cafeaua făcută exact așa cum îți place, în cineva care îți cunoaște toate tabieturile și ți le respectă fără să te facă să te simți ciudat pentru ele. În modul în care cineva îți cunoaște toate toanele, dar rămâne lângă tine oricum. În palmele bătrâne care îți mângâie fața cu aceeași duioșie ca atunci când erai copil. În pașii tăcuți ai cuiva care se întoarce mereu la tine. În toate momentele în care ai fost iubit fără să știi, fără să ți se spună, fără să se aștepte nimic în schimb... ❤️
- Irina Binder
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu