.jpg)
Călătoria e prea scurtă!...
O bătrână s-a urcat într-un autobuz și s-a așezat liniștită pe un scaun.
La următoarea stație, o tânără agitată și morocănoasă s-a urcat și ea, a venit grăbită și s-a trântit pe scaunul de lângă bătrână, lovind-o cu sacoșele ei multe și grele.
Văzând că bătrâna nu a spus nimic, tânăra i-a zis, iritată:
– De ce nu mi-ai spus nimic când te-am lovit cu bagajele?
Bătrâna i-a zâmbit blând și i-a răspuns:
– Nu e nevoie să fiu nepoliticoasă sau să fac un caz dintr-un lucru atât de mic.
Călătoria mea alături de tine e prea scurtă — cobor la următoarea stație.
Răspunsul ei merită scris cu litere de aur:
„Nu are rost să ne certăm pentru lucruri mărunte, pentru că drumul nostru împreună e prea scurt.”
Fiecare dintre noi ar trebui să înțeleagă că timpul pe care îl avem în această lume este atât de scurt, încât a-l umple cu supărări, certuri, gelozii, neiertări, nemulțumiri sau ranchiună este o risipă de viață.
Ți-a frânt cineva inima?
Rămâi liniștit.
Călătoria e prea scurtă.
Te-a trădat cineva, te-a înșelat sau umilit? Respiră adânc.
Iartă.
Călătoria e prea scurtă.
Te-a jignit cineva fără motiv?
Nu te tulbura.
Nu te încărca.
E prea scurtă călătoria.
A zis vecinul ceva răutăcios pe la colțuri? Zâmbește.
Dă-i pace.
Călătoria e prea scurtă.
Oricare ar fi ofensa, neînțelegerea sau durerea adusă de cineva, nu uita: drumul nostru împreună nu e veșnic.
Nimeni nu știe cât durează această călătorie. Nimeni nu știe când va veni stația noastră finală.
Așadar, să ne prețuim unii pe alții.
Să fim blânzi, iertători, recunoscători și buni.
Așa vom merge mai ușor prin viață, cu inimile mai luminoase.
Sursa
Internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu