Povestea parfumului de toamnă
Toamna nu vine niciodată singură. Nu vine doar cu frunzele care cad, nici doar cu ploile dese și cerul cenușiu. Toamna vine cu un parfum. Un amestec greu de descris, dar ușor de recunoscut: miros de pământ umed, de frunze arse, de mere coapte, de nuci sparte și de amintiri.
Parfumul acesta nu se vinde nicăieri, dar îl porți cu tine oriunde ai fi. Îți aduce aminte de copilărie, de curtea bunicilor, de plimbările prin parc, de serile cu ceai fierbinte și povești spuse la lumina lămpii. Este un parfum care nu se termină niciodată, pentru că renaște în fiecare an.
Toamna îți dăruiește un dar pe care nicio altă vreme nu ți-l poate da: o nostalgie dulce, care te face să zâmbești și să lăcrimezi în același timp.
Acesta e parfumul ei. Un parfum de melancolie, dar și de speranță. Pentru că din frunzele care cad acum, primăvara va înflori din nou viața.
Morala: frumusețea toamnei nu stă doar în culori, ci și în parfumul nevăzut al amintirilor pe care ni le trezește.
— Gândim, Râdem, Trăim — Dan Andrei
#PovesteDeToamnă #ParfumulToamnei #Emoție #Melancolie #Nostalgie #DanAndrei #GândimRâdemTrăim



.jpg)





















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu