În 1995, într-un spital din Massachusetts, s-au născut doi mici războinici: Brielle și Kyrie Jackson.
Erau gemeni prematuri, născuți cu 12 săptămâni mai devreme și fiecare cântărea puțin peste o jumătate de kilogram.
Medicii au fost precauți: supraviețuirea lor era departe de a fi sigură.
Conform protocolului medical de la acea vreme, cei doi bebeluși au fost plasați în incubatoare separate.
Dar, după 21 de zile, starea lui Brielle s-a înrăutățit dramatic: ritmul cardiac era neregulat, nivelul de oxigen scădea vertiginos, pielea i s-a albăstrit.
Medicii au încercat totul - medicamente, ventilație, proceduri de urgență - dar nimic nu a funcționat.
Brielle era pe moarte.
Atunci o asistentă medicală, Gale Kasparian, a decis să facă ceva diferit, urmându-și doar instinctele: a deschis incubatorul lui Kyrie și i-a pus pe gemeni împreună.
O mișcare interzisă de regulile spitalului, care temuau infecțiile încrucișate.
Dar în acel moment nu existau protocoale, ci doar speranță.
De îndată ce s-au atins, s-a întâmplat ceva incredibil.
Kyrie, cea mai puternică, a întins mâna și și-a îmbrățișat sora mai mică.
Brielle s-a relaxat, s-a agățat de ea... și bătăile inimii i s-au stabilizat.
Respirația i-a revenit la normal. Culoarea feței i-a revenit.
Tăcerea a domnit în cameră.
Doctorii, fără cuvinte, tocmai fuseseră martori la un miracol al iubirii și instinctului.
Acel episod, supranumit „îmbrățișarea salvatoare”, a schimbat istoria neonatologiei: de atunci încolo, contactul piele pe piele între bebelușii prematuri a devenit o practică recunoscută și încurajată la nivel mondial.
Printre fire, alarme și aparate, două brațe minuscule au rescris medicina.
Și le-au amintit tuturor că, uneori, cel mai puternic leac este o îmbrățișare. ❤️
Sursa
Internet



.jpg)





















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu