CORINA-ROTH

 În 1957, la Spitalul Colțea din București, medicii români Dan Setlacec și George Litarczek făceau primul cord deschis din istoria României folosind o metodă pe care o inventaseră ei înșiși - hipotermia controlată.

Era o riscă uriașă. Niciun chirurg român nu văzuse vreodată un cord oprit. Nicio sală de operație din țară nu avea echipament pentru circulație extracorporală. Dar Dan Setlacec și George Litarczek aveau o idee revoluționară: dacă scad temperatura corpului pacientului, pot opri inima pentru câteva minute vitale.

Metoda funcționa simplu în teorie, dar era extrem de riscantă în practică. Pacientul era răcit până la 28-30 de grade Celsius prin imersie în apă rece. La această temperatură, metabolismul încetinea dramatic. Inima se oprea. Chirurgul avea 3-5 minute să lucreze în interiorul cordului înainte ca lipsă oxigenului să provoace leziuni ireversibile.

Primul caz a fost un copil cu defect septal atrial - o gaură între atriile inimii. Echipa a lucrat luni întregi în laboratorul de chirurgie experimentală de la Colțea, testând tehnica pe animale. Fiecare secundă conta. Fiecare gest trebuia să fie perfect.

În 1953, aceiași medici făcuseră prima comisurotomie mitrală din România - operație pe cord închis, fără să oprească inima. Profesorul Nicolae Hortolomei, Dan Setlacec la bisturiu și George Litarczek la anestezie marcaseră începutul chirurgiei cardiace românești.

Dar cordul deschis era cu totul altceva. Însemna să intri efectiv în cavitățile inimii, să vezi defectele cu ochii tăi, să le repari. Și pentru asta, inima trebuia să stea.

George Litarczek era un geniu tehnic. În 1951 făcuse prima intubație oro-traheală din România, la doar 26 de ani. Învățase singur din manuale sovietice, pentru că în bibliotecile din București nu exista nicio carte de anestezie modernă. Când profesorul Hortolomei adusese primul aparat de anestezie din America, nimeni nu știa cum funcționează. Litarczek, cu pregătirea lui tehnică, l-a dezmembrat și l-a pus la punct.

Împreună cu Dan Setlacec, au lucrat în laboratorul experimental ore întregi. Au testat temperatura exactă la care corpul uman poate rezista. Au cronometrat secundele disponibile. Au perfecționat gesturile chirurgicale până când fiecare mișcare devenea automată.

Doar cei care au trăit acele vremuri pot înțelege cu adevărat ce însemna să faci chirurgie de avangardă în România anilor '50, fără echipament modern, fără experiență occidentală, fără nimic - doar cu știință, curaj și inovație pură.

Tehnica hipotermiei controlate inventată de echipa româncă era unică în Europa de Est. În timp ce în Occident se dezvolta circulația extracorporală cu mașini sofisticate, românii găsiseră o soluție ingenioasă: natura însăși, prin răcire. Era simplă, elegantă și funcționa.

Operația din 1957 a durat ore. Pacientul a fost răcit metodic. Temperatura a scăzut până la 28 de grade. Inima și-a încetinit bătăile. Apoi s-a oprit. Dan Setlacec a deschis atriul drept. Trei minute și jumătate. A suturat defectul septal. A închis incizia. Pacientul a fost reîncălzit treptat. Inima și-a reluat activitatea.

Primul cord deschis din România fusese un succes.

Te-ai întrebat vreodată cum era să fii pionier în medicină când nu aveai decât creierul tău, curajul tău și dorința de a schimba lucrurile? Pentru că în 1957, la Colțea, doi medici români inventau o tehnică care salva vieți fără niciun echipament fancy din Occident.

Din 1958, Dan Setlacec a continuat să dezvolte chirurgia cardiacă cu hipotermie moderată. Între 1960-1965, George Litarczek a perfecționat tehnica hipotermiei profunde. Ambii au publicat peste 300 de lucrări științifice. Litarczek a scris prima carte de anestezie din România în 1956.

În 1960, Clinica chirurgicală se mută la noul Spital Fundeni. Acolo, Dan Setlacec devine șef de clinică și profesor, formând generații întregi de chirurgi. George Litarczek dezvoltă o școală de anestezie și terapie intensivă de înaltă clasă, considerată cea mai bună din România.

În 1964, Dan Setlacec trebuie să renunțe la chirurgia cardiacă pentru a conduce secția de chirurgie generală. Dar lasă în urmă o moștenire imensă: prima comisurotomie mitrală (1953), primul cord deschis (1957), prima generație de chirurgi cardiaci români.

Astăzi, când transplantul cardiac este procedură de rutină și circulația extracorporală este standard, e aproape imposibil să înțelegem curajul acelor pionieri care în 1957 opreau o inimă la Colțea folosind doar apă rece și cronometru, inventând din mers soluții pe care Occidentul abia le descoperea. Pentru câteva scurte ani, medicina românească a fost cu adevărat la frontiera științei mondiale.

Sursa

Internet