.jpg)
Doi amici , pentru pici și bunici
Cornelia Ecaterina Mesaru
Bună, Mentă! Așa își zic
Menta și al ei amic
....Mușețel
colega-i ea de strat cu el
Te simt de la o poștă…draga mea
mereu un aer proaspăt, ai și vei avea
de parcă ai adus vântul de pe dealul cu ocoluri
Sau ai dat o raita prin drogherii în mall- uri,
Menta:
Bună, Mușețel!
Amic drag și frumușel
Și tu miroși a liniște.
Mi te-ai plimba prin ''iniște, i
Parcă atunci când intri într-o cană
de ceai,
e că o baie cu săruri în vana
se așază pacea în om, că-n Rai.
Mușețelul:
Eu sunt pentru sufletul obosit.
Când omul se frământă, nu-i tihnit
eu îi învăț să se înmoaie,
să se și mai ogoaie
să se lase în voia somnului și a răbdării.
Să lase toate schimbării
Menta:
Iar eu sunt cred că ai aflat
pentru mintea agitată și stomacul supărat.
Când cineva spune „nu mai pot”,
eu îi șoptesc și mă socot
: „respiră, ia-o așa ușor,
îți fac loc înăuntru lor
Mușețelul:
Ce frumos…
Eu le mângâi gândurile, milos
Le spun: „Nu trebuie să porți totul azi.
Ia-o cu-ncetul să nu cazi
Menta:
Eu le trezesc puterea.
Îi ademenesc cu mierea
Le spun: „Hai, încă un pas.
Și facem scurt popas
Încă o respirație. Încă o zi.
Mușețelul:
-o întrerupe ...Dar să știi…
uneori ne pun să luptăm oamenii .
„Mușețel sau mentă?” „Care e mai bun?”
vecinii se-ntreaba unii altora își spun
Că și cum alinarea ar fi bre
ea o competiție.
Menta:
Știu. De parcă n-ar înțelege că suntem diferiți,
dar ne completăm. Mulțumiți
Eu răcoresc, tu încălzești.
Eu limpezesc, tu îmblânzești.
Mușețelul:
Adevărul e că, atunci când ei sunt cu adevărat copleșiți,
eu îi iau de mână și îi așez Hai dormiți!
Menta:
Iar eu deschid ferestrele din ei,
să intre aer.Inspira cât vrei!
Să simtă că nu sunt prizonieri în propriul corp.
Cu fata spre fereastra-i întorc.
Mușețelul:
Spune-mi, Mentă… care e secretul tău?
Să mă dumiresc și eu
De ce ai atâta curaj în frunze ?
Întrebă tremurandu-i buze
Menta:
Pentru că am învățat să nu mă sperii de furtună.
Și cred că e o metoda buna
Mă îndoi, dar nu mă rup.
Și pe obraz îi dădu un pup
Iar tu, Mușețel…
cum reușești să fii atât de blând?
Că ești empatic desi pari plăpând
Mușețelul:
Pentru că oamenii știu au nevoie mereu speranță .
au nevoie doar de un „ești în siguranță”.
Menta: Atunci am o propunere
hai să facem o înțelegere.
Mușețelul: Ce fel de înțelegere?
Mare curiozitatea îi e
Menta:
Când cineva e prea tensionat,
intri tu primul. Îl așezi, pe pat
îl liniștești,
și inima îi domolești
Mușețelul:
Iar când cineva e prea greu,
prea plin, prea „încuiat” și tot repeta văleu, văleu
pe dinăuntru, intri tu.
El , ea sigur nu va zice nu
Îl răcorești, îl desfaci,
îl ușurezi bine le faci.
Menta:
Exact. Și dacă omul are nevoi
de amândoi ?
Mușețelul:
Atunci ne întâlnim în aceeași cană.
Unde putem să fim și leac și hrana
Tu aduci prospețimea… eu aduc liniștea.
Menta:
Și împreună, îl învățăm ceva
ce simplu simplu pot rezolva
Mușețelul:
Că suferință nu trebuie să fie dramatică.
Și să nu intre ei în panica.
Menta:
Poate fi o pauză.
Elimină cauză
O înghițitură caldă.
Cu alți ochi lumea o să vadă.
Un moment de respiro.
Și nu costa mulți "cruzeiro"
Mușețelul:
Și o promisiune șoptită:
lăsând cana golită
și starea e îmbunătățită
„Mâine vă fi mai ușor.”
nouă și lor...
Eu am ascultat nițel
dialogul dintre Mentă și Mușețel
și-l las aici ca model
pentru pici sau bătrânel
(versificat dupa un text net)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu