Albă Iarnă..
Cornelia Ecaterina Mesaru
Iarnă dragă să-mi mai stai ...
Că ai adus iar voalul din Rai
Eu te -am așteptat de mult .
Că nu vi i , m-am mai temut
Văd că îngerii ți-au și țesut
Sfinții ți-au dat cu împrumut
Fulgii albi și voalul de mătase
Să acoperi copaci,ulițe și case
Totu-i strălucitor alb și ...dalb ,
Ești îmbrăcată-n straiu-ți alb.
Iarnă ești toată tu numai iubire
Care aduce iar albă primenire
Cu ia ta cu broderii foarte fine
Ai îmbrăcat natura și pe tine
Cu florile tale albe de gheață
puse-n fereastră de dimineață
Iarnă cât îmi ești de frumoasă ,
În hlamida-ți alba și majestuoasă
Ai rămas tot crăiasa ,din povești,
Care de copilărie îmi reamintești
Mie îmi era tare dor de albul tău ,
Azi vin la tine, să-ți scriu poez eu ,
Ca neaua ta albă și ...imaculată !
La tâmple vad ghioceii se arată.
În mijlocul naturii toate par mute
Iar eu uimitul privitor - rugător...
Las cuvinte pe nea albă așternute
Simt că ajung la Tatăl – Creator.
(



.jpg)


























Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu