Biata mamă și Bunul Dumnezeu
Cum este mama, de cele mai multe ori, o mică obligație, o matrioșcă nesfîrșită care la fiecare pas îți spune să ai grijă cu viața, un ciot de care te tot împiedici în treburile tale urgente, un fel de, "Băăi, n-am sunat-o de trei zile!", tot așa și Bunul Dumnezeu. Stau cuminți și așteaptă băgarea ta de seamă, pe cînd tu, complimetat de oameni pentru ce faci și pentru cum ești spui că norocul, că soarta, că istețimea, că șansa, că harul, dar nu spui niciodată sau rareori vorbești de mama și de Dumnezeu.
Să nu treacă o zi, fără un telefon și-o rugăciune. Ei nu-ți cer nimic, vor doar să fii OM și să-ți fie bine între oameni. La picioarele mamei, ale tatălui și spre grinda cerului nesfîrșit, să trimiți mereu un "Mulțumesc!". Ei au zămislit facerea ta și tu te-ai risipit în lume ca iedera.
Du-te, răsai, trăiește, dar dă-le un semn că nu i-ai uitat. Mărturisește-ți rădăcinile și recunoaște de unde ți-ai luat seva ca să te faci mare.
— Luminița Popescu



.jpg)





















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu