Iubeşte-mă-n octombrie
Mariana Rogoz Startulat
Iubeşte-mă-n octombrie
cu fiecare strop de noapte
ce coboară peste zi,
cu fiecare frunză ruginită
ce-şi doarme fericirea de o clipă…
Iubeşte-mă cu patimă, cu dor,
cu nori învălmăşiţi
sub streşini de plecare…
Iubeşte-mă în amintirea
paşilor tăcuţi
ascunşi în scorburi de uitare…
Iubeşte-mă şi ia-mă-n
cântecul privirilor de seară,
în gândul trecerii
din iarnă către vară…
Iubeşte-mă!
Iubeşte-mă ca la-nceput de lume…
în timpul îmbrăcat în veşnicii,
în zborul păsării născută dintr-un nume
ce-şi strigă lacrima printre făclii…
Iubeşte-mă în şoaptă de durere
şi iartă-mi rătăcirea în cuvânt,
m-ascunde-n timpul care piere
-fir de nisip gustat de vânt -
Iubeşte-mă, iubeşte-mă şi-atât!
Panciu, 18 octombrie 2011



.jpg)





















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu