.jpg)
Pe 25 octombrie vom sărbători 91 de ani de viaţă ai Regelui Mihai I.
În aceeaşi zi, România sărbătoreşte şi Ziua Armatei. Există însă o
teorie conform căreia această alăturare nu este deloc întâmplătoare dar
că perioada comunistă ar fi şters urmele care atestă cum s-a luat
această decizie.
Simina Mezincescu, reprezentanta Casei Regale în 1998 declara că data la
care este sărbătorită Ziua Armatei, 25 octombrie, este data la care
Armata Română, în 1944, a eliberat Transilvania de Nord-Vest, ultimul
loc din ţară ocupat de hitlerişti. Se crede faptul că eliberarea
Transilvaniei a fost făcută special pe acea dată pentru a aduce un
omagiu Majestăţii Sale.
Pe 25 octombrie, ziarul Ziua publica un articol-omagiu care prezenta pe
scurt istoria Regelui dar şi explica de ce Ziua Armatei este de ziua
Regelui.
impactnews.ro redă integral acest articol
impactnews.ro vă prezintă fragmente din presa anului 1998, bucăţi din
istorie care nu au apucat să devină "nemuritoare" pe internet.
Ziua Regelui, Ziua Armatei
La 25 octombrie s-a născut, la Sinaia, Mihai, viitorul Rege al României, fiul principelui Carol al II lea şi al principesei Elena. Naşterea unui nou principe asigura întărirea dinastiei de Hohenzollern şi, implicit, a instituţiei monarhice.
Bunicul său, Regele Ferdinand I, s-a ocupat de educaţia lui Mihai, până la stingerea sa din viaţă, în 1927.
La numai cinci ani, Mihai a devenit moştenitorul tronului Regal, tatăl său, Carol al Il-lea, renunţând la titlul de principe. Atribuţiile micului Rege urmau să fie preluate de o Regenţă constituită din trei membri: unchiul lui Mihai - principele Nicolae, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române - Miron Cristea şi preşedintele înaltei Curţi de Casaţie - Gheorghe Buzdugan.
La 20 iulie 1927, odată cu urcarea pe tron, toate garnizoanele armatei române i-au jurat credinţă Regelui Mihai. În 1930, însă, tatăl său, Carol al II lea, a revenit în tară, fiind proclamat Rege în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului.
Când tatăl său a revenit pe tron, Mihai era elev de şcoală primară. Pentru el, acest eveniment a însemnat o adevărată dramă personală, şi aceasta nu pentru că a fost îndepărtat de pe tron, căpătând în schimb un titlu pompos de „Mare Voievod de Alba lulia", ci pentru că avea să fie despărţit de mama lui. După terminarea şcolii primare, Mihai şi-a continuat studiile într-o clasă special organizată pentru el, condusă de generalul Traian Grigorescu, printre profesorii săi numărându-se Nicolae Iorga şi Simion Mehedinţi.
A doua domnie a Regelui Mihai a început după abdicarea lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940. Situaţia Regelui Mihai în acea perioada era una foarte stranie. Deşi era şeful Armatei şi suveran al României, participarea sa la deciziile politice şi militare ale Guvernului a fost sistematic împiedicată de către Mareşalul Antonescu, adevăratul conducător al României.
Intrarea României în cel de-al doilea război mondial, alături de Germania şi împotriva Uniunii Sovietice - ordonată de mareşalul Antonescu - a fost bine primită atât de către populaţie cât şi de către armată şi Rege.
La 23 August 1944, România a întors armele împotriva Germaniei şi a început eliberarea teritoriilor aflate sub ocupaţie nazistă. Regele şi partidele istorice au fost motorul acestei acţiuni. Trei luni mai târziu, de ziua de naştere a Regelui Mihai, singurul teritoriu românesc care se mai afla sub dominaţie germană, Transilvania, a fost eliberat Ziua de 25 octombrie a devenit Ziua Armatei Române.
Simina Mezincescu, reprezentanta Casei Regale în România, crede că Armata Română a ţinut să elibereze, în 1945, de ziua Regelui, ultimul loc din ţară ocupat de hitlerişti pentru că a ţinut să-i aducă un omagiu Maiestăţii Sale. Astfel, ziua de naştere a Majestătii Sale a devenit şi Ziua Armatei.
Sursa:
impactnews.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu