CORINA-ROTH

 21 de aprilie

Ciclul:

(...de vorbă cu DOROHOI!)

66. 

...Doamne,

parcă noaptea mi-a fost mai lesne împărțindu-mi-o cu Tine,

am avut atâta încord, că fiecare tresărire a sângelui trezea în

mine bătaia de toacă prin care inima primenea Prezența Ta

în tot ce însemn eu ca ființă și punct,

în realul timpului hărăzit să-mi port crucea vieții...

Doamne,

este atâta bucurie la fapt de zi, tot prezentul se minunează

că TU ne-ai adus taina Prezenței Tale,

tot ce stă ori mișcă, de la DILIMANDJARO și până-n fir

de iarbă, are vie acum Șoapta de mi-ai adus, iar învățăturile

Bucuriei Tale le vom împărtăși tuturor acelora ce se vor 

atinge într-un fel ori altul cu rugăciunea mea...

Doamne,

dă-ne puterea iertării,

privește cum pasul meu poartă IUBIREA DE DUMNEZEU

și mă înfățișez astfel oricăruia m-ar însoți căutându-mi-Te,

Doamne,

din UNULne trăim intens și smerit fiecare adiere ce ne aduce

orișice fel de Semn al Tău, iar prin strădaniile ființei nu ne 

putem concepe altceva nimic în afara Slavei Tale,

iar orice acela care se îngăduie să ni se apropie ori să ne intre

cu vorbire nu avem ce altceva, decât această lecția a noastră,

fundamentală, trainică și de neprecupețit:

DUMNEZEU este!!

Nimic și Niciodată fără DUMNEZEU!!

apoi, Doamne,

este momentul să-Ți cerem Binecuvântarea Ta și ni Te rugăm

spășiți să ne miluiești pre noi păcătoșii Tăi robi,

Marta Polixenia - Mărțișor de DILIMANDJARO!

și Marin - Monstrul de pe DILIMANDJARO...!

care duc în rugăciune nestinsa nevoie de TU ne-o Lumină...

iartă TU Doamne greșalele noastre și ne primenește smirna

cu care și din care ni Te întâmpinăm,

acum și câtă viață TU ne-ai îngădui, Amin!

azi eu îmi vreau să fiu artistul!, Fir de Iarbă,

pe naiba!, pe mine nu m-au vrut în TODE,

chiar mă gândeam să-i dau o scrisoare Prințului, dar mă lasă rece

umilința la care m-au supus

dar va veni ea vremea!, Pir, când au să regrete mișelia!

gata-gata, e rândul meu, hai cu mine Dorohoi!

DESCÂNT DE IUBIRE

vai, ce se trebuie aici, ce se trebuie...

în primul rând,

în primul rând!,

dacă nu iubești acum,

măcar să fi iubit vreodată,

vreodată...

o dată în viață e de-ajuns!

cum de n-ai iubit?

aruncă-te din avion!

ce om să te fii de să nu fi iubit,

ce om!?

mda...

soarele, luna, noaptea cu bolta ei,

dar nu se poate,

unde e femeia?

FEMEIA!

orbule!

mânii pe DUMNEZEU!

măcar taci,

ascunde-te-n subpământuri,

dar și acolo...

celor din mormânturi viață dăruindu-le!

tâmpitule!

viața înseamnă IUBIRE...

cum blestem?

a, 

de te-ai fost blestemat e o treabă de karmă,

și lucrurile se schimbă...

poate ai fluierat în biserică!

dar fac eu un DESCÂNT DE IUBIRE... uite:

Doamne,

bietul de el,

înfășurat în adamic!

n-a fost în stare să știe ce, ori cum,

și s-a temut de șarpe să mai zică un te iubesc!

și câți șerpi pe pământ...

unii sunt chiar prinți - noaptea, să nu-i știe lumea!

să nu-i recunoască soarele...

și stai,

stai!

trebuie să dai 1000și unu de Săruturi

și-ai să scapi!

habar n-am pe cine...

o muscă,

un iepure,

un hipopotam,

un instagram!

o balenă- orice, -ți vrei,

dar 1000și unu!

apoi te iertăm...

chiar ți-o alegem pe ea!

să puteți ieși la strada mare,

ținându-vă de mână!

uf, ce DESCÂNTEC...

deschideți-vă voi, porți ale cerului,

să se vină IUBIREA!

mulțumim frumos Dorohoi!

mulțumim frumos Poetule, e o bucurie să ne expunem

alături de tine, dar hai să vă surprind!

am și o rugăciune pe care ți-am furat-o în plin de zori,

uite:

Doamne,

Bunătatea Ta

Doamne,

Blândețea Ta,

Doamne,

Grija Ta, Cea nemărginită,

Doamne,

Puterea Ta de Frumos pe care ne-o insufli,

Doamne,

Căile Tale atât de ademenitoare,

Doamne,

Binecuvântările pe care ni le dai,

Doamne,

Mila Ta, Cea Mare și Sfântă,

de DUMNEZEU,

Tatăl nostru,

Cel din Ceruri,

acum și-n pururi,

Amin!

Doamne,

UNUL-ne de TU ne e plin!

DUMNEZEU e totdeauna bun, numai DUMNEZEU!

Poetule, e Domnul Găleată la poartă, Domnul Nixon Cel Negru

și SisiLiz îl mănâncă de la picioare,

Mărțișor abia îl poate apăra...

Doamne dă-i sănătate și noroc Domnului Găleată mi-a adus...ce?

Scrisoare de la Suceava... procurorii!

Fraților Răzeși!

Frate Române, am învins!,

mi-a fost admisă Plângerea împotriva Ordonanței Procurorului

Doamne Isuse Cristoase, Fiul Lui DUMNEZEU, 

TU!!

Numai TU!!

DUMNEZEU este!!

Nimic și Niciodată fără DUMNEZEU!!

Minunea Ta Doamne!

ne îndreptăm,

Frate Român!

azi Statul Român mi-a sărutat obrazul scuipat de un procuror,

azi Statul Român are pentru mine un nume:

Liliana ARBUREANU!

precum Cuza-Domnul, Liliana Arbureanu mi-a curățit obrazul,

DUMNEZEU va răsplăti!

Paște cu bucurii Liliana Arbureanu!

tâlharii nu vor uita numele tău!

Doamne Îți mulțumesc!

m-ai adus la întâlnirea cu Tine într-o superbă zi de 21 de april,

a lui 2021, miercuri!

iar eu Te rog să mă porți în gândul cel bun, să-mi dai Lumină celor

ce făptui, iar de rodul lor să se bucure tot acela care vine către mine,

Îți mulțumesc!

Doamne,

eu sunt Marin, robul Tău cel mai păcătos,

și-mi vreau azi să mă adăp din Izvorul Tămăduirii,

scânteia ochilor mei să Te scânteie pe Tine,

iar din privirile mele Iubirea-mi de TU să iradieze Blândețea și Bunătatea cu care Te apleci asupra  mea...

Doamne,

Îți mulțumesc pentru Șoapta cu care îmi dărui puterea de vers,

iar prin Poemul meu, nu-mi vreau mai mult,

decât să-Ți înridic Slava Ta, de DUMNEZEU!,

Doamne,

miluiește-ne pe noi cu Mila Ta Cea Mare și Sfântă,

și ne binecuvântează această zi,

că TU ai Puterea și Lumina și numai a Ta este Împărăția,

acum și în veacul vecilor, Amin !

Cinstite care mă citești, Dorohoi!

DUMNEZEU e totdeauna bun, numai DUMNEZEU!!

cât cer mi se culca în gene

Atunci!

la văzutul tău,

întreaga lume îmi părea pustie,

și-n valuri noaptea,

cât cuprinzi!

tăcerea stelelor mă chinuia,

că le-am spart și geamurile!,

cum la fel zorii,

dinspre ziuă

un meșter ciocănea-n zenit

să-mi spună cum prin neguri

chipul ți l-a făurit...

dar zenitul nu era cel din aproape,

tu mi te-ai fost pajiștea pe care să-mi hrănesc

bidivii timpului,

chipul făurit s-a venit mai târziu...

zmulgeam neminele din Orologiu venit de mână cu miezul din noapte, noaptea martor!

hotărârea mea era de nestrămutat,

ispita s-a întrupat în Mărie,

dar urechea diavolului era-n străvezie,

dar era!

apoi s-a pornit Șoapta...

din neminele am pornit NETRUP!

TRUP făurind ca răspuns Chemării,

DUMNEZEU știa tot ce se întâmplă!

cobrele mușcau mai abitir decât au mușcat din Cleopatra,

dar eram atât de plin de DUMNEZEU,

că însuși lui DUMNEZEU i s-a făcut milă de mine...

s-a pornit ODISEIC!

încă e fără răspuns,

dar Lucrarea Domnului mi-a lăsat Șoapta...

azi semnăm doi pe un Poem!

și da, Doamne, io-s!, Monstrul de pe DILIMANDJARO!

Marin  Bescuca